Deși atât otodoxia cât și neo-protestantismul sunt două ramuri care apațin religiei creștine - dacă le privim cu atenție constătăm cele două sunt la extreme opuse din multe puncte de vedere. Dar care ar fi de fapt varianta corectă ?
Serviciul religios în Biserica Ortodoxă îsi are originea în liturghia concepută de părinții Bisericii Ioan Gură de aur și Vasile cel Mare în secolele IV, V . Atât serviciul religios bazat pe aceiași liturghie care iși are originea în Evul Mediu cât și arhitectura bisericii sunt păstrate cu sfințenie, BO refuzând orice schimbare sau modernizare al actului de închinare . Chiar și în privința muzicii bisericesti BOR a rămas devotatată acelorași principii, în biserică nu se admite nici un instrument muzical, corul fiind singura formatie muzicală acceptată.
Aceste fixații ale BO pe tradiția medievală , are atât (unele) rezultate pozitive cât și negative. Partea negativă fiind ințelegerea mai greoaie de către credincioții contemporani a Evangheliei în forma prezentată de liturghiile "arhaice" și în final la practicarea unui crestinism diluat, formal, sau chiar denaturat de un numar mare de credincioși. La toate acestea adaugâdu-se invațăturile - tradițiile nescripturale (culese din surse necrestine) apărute și introduse de Biserica oficială incepand cu secolul IV
Daca ortodocsii par a fi incremenit in tradiții medievale , neoprotestantii au trecut în cealalta extrema , obsesia pentru o perpetuă "modernizare".
Bisericile neoprotestante (inființate dupa Reforma protestantă din secolulul XVI) de prin anii 1970 au început să abandoneze principiile sacre care îi călauzeau pe înaintașii lor în ce privește modul de închinare reverențios în biserică introducând așa numita "închinare modernă" sau "contemporană" .
Astfel sa permis introducerea in lăcașul de cult pe lânga orga a tot felul de alte instrumente precum bateria de tobe , chitări electrice dar și în unele biserici moderniste cam toate genurile de muzica laică inclusiv rock si rap ,la carismatici chiar si dansul . În ultima perioadă chiar și biserici autoititulate "conservatoare" au introdus instrumente specifice formatilor rock și un decor specific cu lumini colorate (albastru e la modă) care creiaza o ambianță ce ne duce cu gândul la un club .
Toate aceste schimbări au putut avea loc datorită faptului că in majoritatea cultelor neoprotestante nu există o conducere ierarhica centralizată , cultul (ca instituție) având doar un rol de reprezentare în raport cu statul, biserica locală fiind independentă, aceasta poate să se manifeste în orice formă dorește nedând socoteală nimanui, nici unui for de conducere superior. Singurele principii pe care le respectă cultele neoprotestante sunt câteva care țin de doctrina creștina universală respectiv doctrina Trinității (stabilită de Conciliul de la Niceea în anul 325) și Noul Testament în viziunea protestantă elaborată de Martin Luther : Sola Scriptura, Sola Fides . În cei privește pe nondenominaționali (independenți) aceștia nu agreează principii universal valabile , decât cel mult cele elaborate de "șefii" lor.
Ortodocșii spun că biserica ( ca lacaș de cult) trebuie sa arăte cu totul diferit din toate punctele de vedere față de o constructie laică, biserica nu poate arată ca o sală de spectacol sau ceva asemănator și aici nu putem să nu le dăm dreptate.
În orice biserică creștina existența unor principii sacre privind modul de închinare in biserică respectând valorile Nou Testamentale (modelul Bisericii Primare) și învațăturile înaintașilor privitoare la o închinare reverențioasă ar trebui să fie un element esențial care să nu lipsească din lacasul de cult. Altfel este deschisa calea catre devieri de la aspectul normal, sacru al bisericii , în acest context transformarea bisericii intr-o formă de "club religios" fiind aproape inevitabilă.
https://muzicacrestinanet.wordpress.com/muzica-crestina-contemporana/
În concluzie nici una din cele doua "extreme", cea ortodoxă și cea neoprotestantă ultra modernă (chiar dacă nu toate bisericile neoprotestante sunt obsedate după modernism) nu pare a ne convinge ca este "biserica model" după Scripturi a secolul XXI .
Ambele ramuri ale creștinismului (care de regulă se exclud reciproc tocmai datorită diferențelor care există între ele) ar trebui să ia în considerare o revizuire a modului de organizare în așa fel incât să fie în acord cu principiile Noului Testament adaptat la secolul XXI , dar păstrând caracterul reverențios sacru al lăcașului de cult (nici biserică medievală, nici club religios ) .
În privința muzicii în lacașul de cult -între extrema cu toate instrumentele sau stilurile muzicale în biserică promovată de moderniști și fără nici un instrument în biserica (ca la ortodocși) corect ar fi păstrarea variantei de mijloc , conservatoare , poate exista instrumente dar nu orice instrument ci doar acelea care generează melodie și armonie nu ritm de dans . Adică ar putea să existe orgă, pian, vioara ,chitară, mandolina, harpă .Nu tobe, saxofoane, clarinete etc..
Acesta ar fi normalitate , idealul, dar într-o lume a extremelor (a anormalitații) , normalitatea este doar un vis frumos.
....
