Creștinii atrași de extremismul naționalist demascați de pastorul Samy Tuțac

În sfârșit vedem și un pastor baptist care ia atitudine față de devierile extremiste la care s-au implcat din nefricire și unii neoprotestanți deraiați de la credința creștină autentică  

 

Creștinii care susțin extremiști, de stânga sau de dreapta și se aliază cu aceștia, îndepărtează creștinismul din ce în ce mai mult de etica și învățăturile lui Isus. Ceea ce frapează nu este atât faptul că tot felul de extremiști folosesc versete din Biblie în videoclipurile lor promoționale, cât faptul că sunt creștinii care cred că aceștia fac lucrarea lui Dumnezeu.

Nu este prima dată în istorie când se întâmplă așa ceva. În anii 1920, în cadrul Bisericii Evanghelice Germane a apărut o mișcare care îl susținea pe Adolf Hitler. Deutsche Christen - sau "creștinii germani" - au promovat ideea unui Isus "eroic", chiar a unui Isus arian, care a luptat împotriva influenței evreiești în viața germană.

România din 2026 nu este Germania din 1936; departe de aceasta. Dar ar fi o greșeală să pretindem că mișcările politice extremiste de la noi (AUR, SOS, POT), care nu sunt (încă) la fel de malefice ca nazismul, nu pot avansa în continuare scopuri sinistre. Până acum s-au dovedit a fi niște trădători și profitori cu reflexe dictatoriale pronunțate.

Un număr mare de creștini români - nu doar creștini culturali, ci și din cei care participă cu credință la biserică, la grupe de studiu biblic și la adunări de rugăciune - preferă un Isus după chipul lui Georgescu și AUR în locul adevăratului Isus. Totuși, puțini dintre ei ar spune acest lucru în mod explicit, deoarece disonanța cognitivă ar fi prea tulburătoare.

Este destul de revoltător să vezi zeci de mii de creștini care validează o mișcare politică condusă de un șarlatan malign - care este condus de ură și înclinat spre dezbinare, care recită din desene animate și minte fără să clipească și care adoră să fie adulat de mase de oameni manipulați cu discursuri preluate copy paste din filme sau din discursurile unor lideri extremiști din trecut.

sursa facebook- pastor Samy Tuțac 

 

De ce telefonul nu poate înlocui calcalatorul

 Apariția smathphon-ului ia făcut pe unii să creadă că din moment ce acesta se poate conecta la internet nu mai este nevoie de calculator. În realitate nu este chiar așa, în primul rând faptul că ecranul este mic pentru multe persoane asta poate însemna o problemă. Dacă vizionezi un sait cu un text lung de exemplu este dificil de citit și probabil cei mai mulți se limitează în a citi doar câteva rânduri ceea ce nu ți este de nici un folos. Dacă vizionezi un video cu subitrare literele fiind mici nu vor fi vizibile și mulți nu vor fi capabili să le citească.  Din nou smartphone-ul nu-ți va fi de nici un folos. Paginile de pe saituri sunt create diferit de cum apar pe telefon și numai pe calculator sau laptop le poți vedea în forma lor orignală. 

 

Telefoanele sunt utile pentru comunicare audio sau video în primul rând și pentru situații când te afli în călătorie , copii le folosesc și ca  jucării că de fapt asta și sunt, dar nu înlocuiesc calculatorul sau laptopul care funcționează în sistem windows. Smatphone-ul nu se ridică niciodată la nivelul unui laptop de exmeplu care oferă o imagine la dimensiuni perfecte care îți permite să vizionezi un sait sau un video la o calitate foarte bună, inteligibilă pentru oricine.

 

. 

 
 

 

 

Iudaizatorii - instrumentele și dansul în biserică

 Închinarea în biserica primară 

  Textul Noului Testament cât și istoria creștinismului ne descriu închinarea în biserica din primul secol și cele care au urmat ca fiind una simplă: presbiterul bisericii citea un text din Scrierile apostolilor , rostea o cuvântare (predică) la acel subiect apoi credincioșii se rugau  și eventual cântau împreună câteva cântări creștine inspirate.

  „Cei bogați dintre noi poartă de grijă săracilor; trăim o viața de strînsă părtașie si pentru tot ceea ce avem binecuvantăm pe Făcătorul nostru prin Isus Christos, Fiul Său si prin Duhul Sfant. În ziua care se cheamă “Duminica”, ne adunăm împreuna intr-un loc anumit înainte de răsaritul soarelui si citim cat ne îngăduie timpul din “memoriile apostolilor” și din scrierile profeților. Apoi, cînd se oprește cel ce citește, prezbiterul ține o cuvîntare în care ne îndeamnă să trăim conform cu lucrurile frumoase pe care le-am auzit. Ne ridicăm apoi toți la rugăciune și cum am mai spus, cand sfîrsim rugăciunile, sunt aduse pîinea, vinul ai apa. Cel ce prezidează, dupa priceperea sa, se roagă atunci si multumește lui Dumnezeu, iar restul celor adunati spun: Amin” .

Scurt fragment din „Apologetica -Închinarea in Biserica primară „- anul  150 -autor  Iustin Martirul''

 În primele secole ale creștinismului , se foloseau cântări inspirate din psalmi dar fără instrumentație. Primele instrumente apărute prin secolul II erau cele cu coarde precum hatfa.

 Deși primele biserici creștine din primul secol au fost formate din evreii totuși evreii respectivi nu au întrăznit să urmeze tradiția lor și să introducă instrumente în biserică tocmai pe motivul că biserica trebuie să fie un loc sacru și nu de diverisment.  

Începând cu secolul IV în biserica creștină a început să se simtă influența religiei și tradițiilor iudaice, mai ales în Orient . Primul care a făcut referire la aceste influențe a fost arhiepiscopul de Constantinopol numit Ioan Gură de Aur . Această influență sa simțit atât în teologie dar mai ales în muzică evreii doreau să aducă muzica și manifestările evreiești în biseică dar arhiepiscopul s-a opus vehement și a dat reguli clare referitoare la muzică în biserică care au râmas valabile până în ziua de astazi în bisericile traiționale. Aceste reguli interziceau folosirea instrumentelor sau orice altă manifestare care puteau face din lăcașul sfânt, sală de spectacol. 

                                Evreii ultrareligioși iubesc muzica dansul și diverismentul

                                                         

 După cum se știe evreii întodeauna au iubit divertismentul, muzica și dansul, de aceea liderii Bisericii s-a opus iudaizatorilor creștinismului. Creștinismul și iudaismul (religia mozaică) sunt religii diferite, creștinismul este superior iudaismului pentru că creștinii au Duhul Sfânt și nașterea din nou.

     Până în secolul XX  în toate bisericile creștine s-au păstrat aceleași reguli în privința muzicii și instrumentelor cu excepția orgii care a fost întrodusă în biserica catolică în secolul VIII, și acceptată oficial în secolele  IX. X . Bisericile luterane de asemeni au acceptat orga ca instrument pentru acompanierea imnurilor religioase, bisericile reformate au fost mai reticente dar în final au acceptat folosirea  orgii în lăcașul e cult. 

    La neoprotestanți orga a fost singurul instrument acceptat până în secolul XX în Europa și America.  În perioada comunismului s-a introdus în România și fanfara cu instrumente de suflat dar fără tobe.

 Chitările și tobele au fost introduse prima dată în SUA în anul 1965 odată cu apariția mișcării pop Jesus movement, odată cu tobele s-au introdus așa numită muzică creștină contemporană CCM, care conținea toate stilurile muzicale lumești pop, rock, rap, jazz etc. După 10-15 ani majoritatea bisericilor liberale care au acceptat stilul contemporan s-au trasformat în cluburi religioase...În același timp a apărut și dansul în bisericile americane cu închinare contemporană.

 După anul 2000 au apărut tobele și în biseicile neoprotestante din Romania, iar în biseicile carismatice s-a introdus pe lângă muzică CCM și dansul.  

Bisericile creștine istorice s-au menținut pe linia de plutire atâta timp cât au existat reguli clare în privința instrumentelor folosite în biserică adica timp de 2000 de ani ! 

Atunci  când la neoprotestanți s-a adaugat și tobe și stiluri muzicale asemănătoare cu cele din lume bisericile și-au pierdut caraterul sacru transformându-se în cluburi religioase , avem o mulțime și în România și se înmulțesc în continu. (BBSO, Profides, Deo Gloria etc.) .

                                               

 

 În bisericile neoprotestante acolo unde s-au introdus toate instrumentele la presiunea iudaizatorilor s-a ales praful de bisericile respective în decurs de 10-15 ani maxim.

     Cei care împing biseicile np în direcția divertismentului citându-l pe David (cel care a trăit cu 1000 de ani înainte de Hristos)  sunt mai ales tinerii pe motiv că dacă conducerea bisericii nu acceptă tobe , chitări electrice muzică ritmată tinerii păresesc biserica respectivă. Și așa se ajunge la modermizări care în final vor distruge bisericile respective transformându-le în cluburi religioase.  

 https://muzicacrestinanet.wordpress.com/istoria-muzicii-crestine/

. 

                                                                                

                                                  

   

 

Avem adevărați maneliști penticostali

 

România este o țară bolnavă...de extremism

 

 Fierbe internetul....fierbe face-book-ul , de la o zi la alta mesajele extremiste care împrăștie ură , îndemnuri la revoltă împotriva statului împotriva partidelor  care formează guvernul se înmulțesc. Mesaje însoțite de imagini cu pumnul ridicat sau/și un topor amenițător se înmulțesc.  A explodat într-o manieră nemaivăzută în ultimii 35 de ani mesajele care omagiază comunismul și pe dictatorul Nicolae Ceaușescu care este numit acum ''cel mai mare patriot românt ''. Parcă i-au lovit intr-o dată demența senilă pe toți nostalgicii,  au uitat ce a făcut Ceaușescu în 1989  cum a dat ordine să fie uciși demostranții pentru libertate, au uitat că sute de mii au demonstrat în Timișoara, București. Sibiu , Tg. mures etc.  strigând Jos Ceaușescu , jos tiranul...Mulți, mult prea mulți s-au lăsat spălați pe creier de propagana extremiștilor auristo-georgiști, despre clasa politică actuală care toți ar fi vinovați de furtul avuției naționale prin corupție și contracte defavorabile țării cu firme străine. Cât este adevăr și cât este exagerare ?

Pe deoparte nu putem nega că partidele la putere în ultimii ani au comis greșeli  unii politicieni au umărit în primul rând interesul lor și nu al țării,  doar că foarte probabil orice alt partid sau politicieni ar fi fost la putere ar fi făcut același lucru..că tot român este. Îi vedem pe cei de la partidul AUR cum se plimbă prin lume cheltuind sume uriașe din bugetul de stat pentru interesul propriu. Nu au renunțat la sumele mari oferite partidelor, profită de ele.

Creșterile de prețuri și impozite neceare echilibrării bugetului inițiate în sitațiație de criză de premierul Bolojan  a pus gaz pe foc și a alimentat și mai mult furia celor predispuși la revolte. 

Nu se pune problema că nu este nevoie de schimbari, de înbunătățire ale politicii statului român care să urmărească mai mult intersul național în defavoarea celor care sunt interesați doar de integrarea în UE. Însă metoda nu este cea invocată de anumite minți înfiebântate de alcool care agită toporul pe facebook, îndemnând la revolte . 

 

 

Revoluțiile importante din istorie nu au fost decât de două feluri, cele care au pornit din state democrate și care au instaurat prin forță dictaturi precum Revoluția bolșevică din 1917 care a format URSS sau regimul comunist din Cuba, China și Corea de nord... Și pe de altă parte revoluții ca cea din România care a permis trecerea de la comunism la democrație.

Comunismul a căzut în 1989 în toate țările comuniste din Europa însă numai în Romania a existat o revoluție , în celalte țări precum Bulgaria, Ungaria, Republica Democrată Germană, Cehoslovacia, Polonia, Albania. Iugoslavia și chiar URSS partidele comuniste au renunțat la putere fără violență. Au existat în prealabil mișcari populare, demonstrații în Polonia și RDG dar în nici una din aceste țări autoritățile comunste nu au scos armata împotriva poporului cum a făcut dictatorul criminal Nicolae Ceaușescu ! 

România mai deține un record demn de cartea recordurilor pentru prostie omenească, este singura țară unde a apărut o masă masivă de nostalgici după comunism și dictatura.

Nu putem ignora că există niște probleme în societatea românească  care ar trebui rezolvate neaparat dar nu de maniera în care dorește gloatele avide de violență . Schimbând politicienii cu totul de maniera dorită de răzvrătiții spălați pe creier de extremiști practic Romania se întoarce la dictatură, cea ce pe mulți prostănaci nu i-ar deranja deloc pentru că după creierul lor micuț: ''Numai în dictatură o ducem bine și interesele naționale sunt respectate''. Asta cel puțin afirmă pe facebook, cam 60 % dintre infirbântații care comentează pe tema crizei din România..

    Sau cum spunea profesorul T. Paleologu zilele trecute intr-un video...  ''Ca să se producă o prăbușire a democrației e nevoie de un fenomen de sincronizare a proștilor.. ''

iar sincronizarea pare să fie în proces avansat de realizare...pe facebook.

  Dar nu numai în Romania este o rebeliune a psihopaților , în desfășurare este una și in Republica Moldova identică acolo rusofilii și naționaliștii moldoveni cu ajutorul rușilor vor să o dea jos pe președinta democrată Maia Sandu ...Deși nici în Romania rușii nu sunt străini de manipularea celor ușor de prostit... 

.

Demascarea BBSO și a pastorului CRISTI SONEA . Ca să știți ce se întâmplă pe la noi.

 

Suveranismul e o sectă apocaliptică

 

Paul Negruț - Vremea sfârsitului, experiența umană și relația divină

 

Cristian Negrici falsul pocăit

Foarte puțini dintre preoții ortodocși care au renunțat la preoția ortodoxă în ultii ani s-au pocăit cu adevărat și s-au integrat într-o biserică evanghelică. Printre cei care au eșuat se află și Cristian Negrici acesta s-a convertit prin botez la credința baptistă formal în urmă cu vreo 15 ani după ce a frecventat o perioadă scurtă de timp  biserica respectivă. Nu a stat mult timp aici că s-a întors la episcopul din BOR   (după cum singur a mărturisit într-un video ) cerându-i să fie reprimit ca preot fiind convins că episcopul va fi impresionat e isprava sa și repede îl va reinstala în funcția de preot. Realitatea a fost însă mai cruntă decât visurile preotului dezortor așa că Cristian Negrici s-a văzut pe drumuri fără servici și fără locuință fiind dat afară din casa parohială. În situația aparent critică în care se afla a decis să plece la lucru în Germania cu ajutorul unor intermediari români care s-au dovedit niște șarlatani (ortodocși desigur).

 După cum singur mărturisește într-un video a fost ajutat să revină în Romania de niște penticostali la care a locuit o perioadă. După atâtea aventuri și-a amintit că se botezase cândva la baptiști dar când a revenit la biserică nici aici nu a fost bine primit pentru că lipsise o lungă perioadă iar la baptiști nefrecventarea biseicii se sancționează cu excluderea . Deși pe acest subiect nu ne-a spus mai nimic putem deduce totuși  că a fost exclus. Ce am aflat în ultimii ani din ce ne-a mărturisit a fost că nu este membru în nici o biserică ci frecventează biserici din case nondenominaționale, chiar a promovat acest gen de pseudo-biserici în postările sale.

În același timp în ultimii ani a avut o activitate intensă prin canalul youtube și facebook cu predici și prezentări video. În ultimii doi ani și-a mai găsit o îndeletnicire promovarea lui Călin Georgescu, Potra, Simion și tot ce înseamnă mișcare suveranistă extremistă. 

 A avut și are încă o dublă activitate pe deoparte video-ri religioase în care apare vorbind pe un ton blând, blajin ( cum a învățat la facultatea de popi) despre creștinism și simultat pe facebook dictribuie și susține pe Călin Georgescu , pe legionarul Potra ambii cu dosare penale pentru un șir lung de infracțiuni, pe Simion și în general ''rebeliunea'' naționalistă.

 Cristian Negrici ca fost preot ortodox (și otean) a rămas cu atașamentul acesta fanatic pentru naționalism și impilicit legionarism (deși nu recunoaște public simpatiile legionare). Într-un video despre biserică din urmă cu 2 ani spunea că : ''Mi se umflă pieptul de mândrie că românii din Dobrogea au fost printre primii creștini '' . În realitate presupusa încreștinare din Dobrogea este incertă și oricum în primul secol în Dobrogea nu existau români, ci sciți, bulgari etc. Însăși poporul român s-a format mai târziu spre evul mediu într-un amestec de popoare la fel ca limba română.  Iar mândria de a fi roman, maghiar , german etc, ține exclusiv de firea pămânească , mândria este numită în Scriptură un păcat... 

Naționalismul este un concept necreștin chiar anticreștin așa cum afirmă mulți teologi și chiar politicieni pentru simplul fapt că promovează antagonismul (ura) între oamani, etnii, popoare.  

                        Mitropolitul BOR Nicolae Bălan salutat de legionari cu salutul leguonar/fascist 

Revenind la Cristian Negrici cu siguranță pasiunea sa pentru naționalism i  se trage din faptul că a fost preot și în teologia ortodoxă se face legătura între  naționalism și biserica națională . Nu  întâmplător Mișcarea Legionară a făcut o punte între naționalism (versiunea fascistă) și Biserica Ortodoxă numită de ei biserica neamului. 

În ce-l privește pe Cristian Negrici deși a predicat ani de zile pe internet despre pocăință nu prea a înțeles-o cu adevărat și nici nu a practicato, nici nu avea cum din moment ce a fost doar vreo 2-3 luni membru într-o biseică de pocăiți în rest a umblat prin lume.

Chiar și opțiunea fanatică pentru naționalismul extremism dovedește atașament față de lume și nu față de Hristos..nu înțelege separarea de lume pentru că nu a avut ocazia să o practice.  

In ce privește biserica din case este o altă iluzie , este ceva foarte volatil și nesigur, un teren alunecos .

   Fanatismul naționalist dus la extrem. Dacă vor câștiga puterea aceștia vor umbla liberi pe străzi, dacopații și neolegionarii, pe internet mulți intre ei sunt extrem de violenți verbal . De ce duhuri or fi posedați ? Vă imaginați un creștin pocăit să susțină așa ceva ? 

Video scurt                                  

    ..

     
 

Dan Bercian || Erezii tolerate...

 

Despre natura fără de Dumnezeu a naționalismului

 

Naționalismul nu are nimic comun cu Dumnezeu. Nu are nimic de a face nici cu creștinismul, pentru că pur și simplu este o ideologie fără de Dumnezeu. Nu îl poți invoca pe Dumnezeu atunci când te consideri deasupra altui om, deasupra altor popoare.

 

 Universalismul creștin: Mesajul lui Iisus Hristos este universal, adresat tuturor popoarelor, fără discriminare etnică. Apostolul Pavel afirmă că „nu mai este nici iudeu, nici grec... pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Galateni 3:28).

 

 Idolatria națiunii: Naționalismul (extrem) poate transforma națiunea într-un idol, plasând loialitatea față de stat sau etnie deasupra iubirii de Dumnezeu și de aproapele (indiferent de naționalitate).

 

 Trebuie să facem o distincție clară între patriotism (iubirea firească de țară, compatibilă cu creștinismul) și naționalismul exclusivist (care promovează ura sau superioritatea față de alte popoare, fiind considerat contrar spiritului Evangheliei).

 Partidele politice  AUR, POT, SOS , AC și Călin Georgescu au toate o ideologie naționalistă.  

 

 

 Pentru a explica mai bine, să ne folosim de similitudine și să spunem că marea deosebire dintre iudaism și creștinism este aceea că, potrivit religiei iudaice, viața veșnică este rezervată poporului lui Moise. Așa și naționalismul. El promite doar adepților fericire, bine, bunăstare, pe ceilalți fiind pregătit să-i trimită în pușcării, neînțelegând conceptul de iertare. În acest fel, o dată în plus, își probează caracterul antidemocratic.

În schimb, Iisus promite iertarea și Învierea tuturor celor care se pocăiesc și care cred în cuvântul Domnului, indiferent de sângele care le curge prin vine. Aidoma creștinismului, democrația îndeamnă oamenii să își creeze liber propria fericire și, prin cumul, fericirea societății.

 Prin plasarea unui popor deasupra altor popoare, în naționalism avem și sămânța unui păcat capital: mândria. Ca urmare, putem întreba cu temei: Cât de creștinesc e naționalismul, de vreme ce cade în păcatul mândriei? 

 Putem spune că naționalismul ține de Satana care și el a fost mândru, crezând că poate fi egalul sau chiar deasupra lui Dumnezeu. Ați văzut ce-a pățit!

 Desigur, un naționalist se poate declara creștin, dar prin asta dă dovadă de ipocrizie. Nu poate fi crezut. ”Creștinismul” său e fățarnic, pentru că Iisus nu îl învață să se creadă mai cu moț față de altă persoană, față de alt popor, nu îl învață să urască alți oameni, nu îl învață să fie intolerant, nu îl învață să fie violent în faptă sau în vorbă, așa cum dovedesc adepții acestui sistem aproape de fiecare dată când se manifestă.

 Din păcate, indiferent de țara la care ne-am referi, naționalismul a găsit sprijin în rândul unor clerici, fiind la rândul lor interesați de colaborare din varii motive, inclusiv de sporirea instituționalizată, forțată, a numărului de credincioși, și nu prin libera alegere a acestora, cum ne învață Iisus!

Dacă am amintit de libera alegere, să spunem că în timp ce naționalismul impune reguli interzicând libertăți, creștinismul nu neagă liberul arbitru, chiar dacă avertizează asupra judecății finale.

 Profesor univ. A. Papahagi : Naționalismul este profund necreștin. Nu poți să fi bun creștin și să fi naționalist

.

Între noi există mulți profeți mincinoși - Pastor Luigi Mițoi

 

Cum să recunoști adevărul într-un sistem regizat

 

Apar multe voci în zona politică, care pretind că spun adevărul, că luptă pentru bine, că apără valorile morale și credința. Zgomotul este mare, spectacolul este intens, dar roadele sunt slabe. Scriptura ne avertizează că nu orice strigăt este glasul lui Dumnezeu și nu orice opoziție este autentică. Proorocul Isaia descrie limpede această confuzie când spune „Vai de cei ce numesc răul bine și binele rău, care spun că întunericul este lumină și lumina întuneric” Isaia 5:20.

Simion, AUR, Șoșoacă, Călin Georgescu și mulți alții din această zonă așa zisă “suveranistă” sunt o opoziție aparentă, dar atent gestionată de același sistem ocult progresist. Oamenii nu au dat credit, actualei clase politice, aproape 70% nu au mers la vot, tocmai pentru că știu jocul murdar pe care îl face sistemul progresist ocult.

Toate partidele actuale la un loc, PNL, PSD, USR, AUR, SOS, UDMR, POT, etc, sunt aceiași mizerie. Rolul acestei false opoziții nu este confruntarea reală a sistemului progresist, ci mimarea rezistenței, crearea unei supape controlate pentru nemulțumirea oamenilor și deturnarea energiilor sincere. Prin discursuri amestecate, poziții ambigue și mesaje provocatoare, se ajunge la murdărirea deliberată a valorilor creștine, care sunt asociate cu excese, dezechilibre și conflicte artificiale.

În acest fel, credința este compromisă în ochii publicului larg, iar adevărul este prezentat ca fiind extremist sau toxic. Totul se desfășoară într-un cadru bine regizat, unde limitele sunt stabilite dinainte, iar deviațiile acceptate sunt folosite pentru a discredita tocmai ceea ce ar trebui apărat. Rezultatul este confuzia, dezbinarea și slăbirea mărturiei creștine autentice, în timp ce sistemul progresist rămâne neatins și chiar întărit prin acest joc al opoziției simulate.

Ideea sistemului ocult progresist nu se referă neapărat la o entitate unică sau conspirativă în sens simplist, ci la o rețea de interese ideologice, culturale, economice și mediatice care împing societatea într-o direcție precisă. Acest sistem nu are nevoie să reducă la tăcere orice opoziție, ci să o administreze. O opoziție permisă, previzibilă și controlabilă este mult mai utilă decât una autentică, ancorată moral și coerentă. Prin intermediul acesteia, adevărata alternativă este blocată, iar oamenii sunt împinși spre dezamăgire și resemnare.

Prezența masivă a absenteismului electoral, aproape 70 la sută, este interpretată ca un semn de luciditate socială, nu de indiferență. Mulți oameni nu mai cred în jocul propus, pentru că recunosc tiparul. Indiferent cine apare pe buletinul de vot, rezultatul pare prestabilit la nivel de direcție, chiar dacă nu la nivel de nume. Această retragere de la vot este o formă de protest tăcut, o refuzare a validării unui mecanism perceput ca fiind viciat din temelii.

În final, miza acestui timp nu este politică, ci veșnică. Lupta reală este între adevăr și amăgire, între lumină și confuzie. Dumnezeu caută oameni care să stea drepți chiar când scena este mincinoasă, oameni care să nu se lase absorbiți de jocuri murdare, oameni care să aleagă adevărul chiar atunci când este costisitor. Acolo unde există o astfel de credincioșie, niciun sistem nu poate avea ultimul cuvânt.

.

„UNDE SCRIE ASTA ÎN SCRIPTURĂ?”

 

„UNDE SCRIE ASTA ÎN SCRIPTURĂ?” – un argument care nu stă în picioare

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Facebook

Au trecut sărbătorile lunii decembrie, sărbătorile Nașterii Domnului și ale trecerii în noul an. Pentru unii au fost zile de bucurie și mulțumire, pentru alții zile apăsătoare, marcate de oboseală, nemulțumire și adesea suspiciune. Diferența nu a fost doar una de stare sufletească, ci și de interpretare teologică. Unii au văzut în aceste zile o oportunitate de a-L înălța pe Cristos și de a proclama adevăruri mântuitoare. Alții au văzut un prilej de critică și de atac la adresa celor cu alte convingeri.

Argumentul cel mai des folosit împotriva colindelor și a celebrării Nașterii Domnului a fost acesta: „Unde scrie asta în Scriptură?”. Formulat astfel, argumentul pare evlavios, dar în realitate este selectiv, inconsecvent și periculos.

Biblia nu pretinde niciodată că ar enumera toate practicile legitime ale vieții creștine. Scriptura este suficientă pentru mântuire, pentru credință și pentru trăirea unei vieți plăcute lui Dumnezeu, nu pentru a răspunde explicit fiecărei situații concrete din viața zilnică.

Nu găsim în Scriptură:

• program de slujbă duminicală

• bănci în biserică,

• amvon,

• microfon,

• tipar,

• ecran

• note muzicale,

• școli teologice,

• ceasul de pe perete care ne spune când începe adunarea.

Cu toate acestea, nimeni nu cere capitol și verset pentru folosirea lor. Le folosim pentru că sunt utile, neutre moral și puse în slujba adevărului.

A cere justificare biblică explicită doar pentru anumite practici, în timp ce ignorăm această cerință în restul vieții bisericești, nu este fidelitate față de Scriptură, ci altceva.

Apostolul Pavel oferă un criteriu mult mai sănătos:

„Fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva, să faceți totul spre slava lui Dumnezeu.”

Întrebarea corectă nu este dacă Scriptura poruncește explicit colindatul, ci dacă ceea ce facem:

• proclamă adevărul,

• Îl onorează pe Cristos,

• zidește Biserica,

• nu contrazice Scriptura.

Colindele care vestesc întruparea Fiului lui Dumnezeu, smerenia Sa, scopul venirii Sale și chemarea la pocăință împlinesc toate aceste criterii.

Celebrările legate de Nașterea Domnului nu sunt o invenție recentă sau o concesie făcută lumii. Din primele secole, Biserica a simțit nevoia să afirme public adevărul întrupării, mai ales în fața ereziilor care negau umanitatea reală a lui Cristos.

Cântarea, proclamarea publică și folosirea timpului calendaristic pentru mărturie au fost mijloace prin care Biserica a apărat adevărul. A refuza aceste mijloace sub pretextul „nu scrie” înseamnă a ignora modul în care Dumnezeu a lucrat istoric prin poporul Său.

Libertatea creștină nu este uniformitate forțată. Scriptura este clară și aici. Unii țin o zi, alții nu. Unii mănâncă, alții se abțin. Problema apare atunci când convingerea personală este transformată în normă universală și impusă cu dispreț.

Dacă cineva, din conștiință, alege să nu participe la aceste sărbători, are libertatea să facă cum crede. Dar nu are dreptul biblic să-i judece pe cei care au folosit aceste zile pentru a se bucura în Domnul și pentru a-L face cunoscut.

A critica bucuria altora în Domnul nu este sfințenie. E altceva.

Este ironic că tocmai cei care invocă cel mai des „doar Scriptura” ajung să ignore tonul Scripturii. Biblia nu ne cheamă să fim paznici ai uscăciunii spirituale, ci vestitori ai veștii bune.

Dacă nu ați vrut să vă bucurați, a fost dreptul vostru. Dar nu trebuia să faceți eforturi căutând să-i jefuiți și pe alții de bucuria lor în Domnul. Nașterea Mântuitorului este, prin excelență, veste bună. Iar vestea bună se spune, se cântă și se trăiește.

 

sursa NELU FILIP facebook 

 

.