Cine sunt baptiștii- Istorie și Teologie

                                                                       

Mișcările reformatoare Europene

 În sânul bisericii catolice europene, de-a lungul istoriei, au avut loc rupturi ale unor grupuri mici care s-au dezvoltat în paralel, formându-și propria structură eclezială, liturgică și teologică, rupturile au avut, deseori, a face cu metoda botezului și comuniunea (Cina sau Euharistia). Primele  rupturi in Biserica crestina au aparut  inca din primele secole (unele justificate cel putin in parte altele nu ) aici ne vom ocupa insa de perioada reformei protestante. In limba engleza Ioan Botezatorul se spune John the Baptist (deci numele de Baptist se afla si in biblie :)

 Reforma este marcată de apariția Anabaptiștilor, Menoniților, și a denominațiunilor protestante clasice: Luteranii și Reformații. Acestora li se adaugă ieșirea de sub tutela și autoritatea Bisericii Catolice a bisericii din Anglia, în timpul domniei lui Henry al VIII-lea. În cadrul acestei denominațiuni apare mișcarea puritană. 

Inceputurile baptismului 

Termenul de baptist vine din grecescul “baptitzo” şi înseamnă să fi botezat în apă prin scufundare, prin imersiune.

Rădăcinile doctrinare ale baptismului se găsesc în puritanismul britanic.  Denominația baptistă s-a format în perioada în care creștinismul protestant era divizat între două curente teologice majore. Aderarea la una dintre cele două formulări oferă numele care distinge baptiștii între ei. Problema ispășirii este una dintre problemele dezbătute după 1600. Adepții calvinismului sau a teologiei reformate susțineau că ispășirea este limitată sau particulară, adică valabilă doar celor predestinați, pe când adepții arminianismului susțineau că ispășire este generală, adică valabilă pentru orice om, dar aplicabilă doar celor care cred.

În acest context, primii au fost numiți „particular baptists” sau „baptiști particulariști”, iar cei din al doilea grup „general baptists” sau „baptiști generaliști”.

Anul 1611 marchează delimitarea doctrinară a bisericii baptiste generaliste. Totuși, baptiștii generaliști nu au apărut concomitent cu cei particulariști. Cele două grupări s-au format doctrinar în paralel, dar nu în același timp. Biserica baptistă particularistă a fost organizată începând cu anul 1633, la o distanță de 20 de ani de cea generalistă, care a luat ființă în timpul vieții lui John Smyth.

John Smith a fost  initial pastor anglican , dar in timpul miscarii de reforma puritana din Anglia a parasit aceasta confesiune si a devenit puritan apoi a initiat o confesiune noua si sa mutat in Olanda pentru a a evita persecutia declansata in Anglia impotriva separatistilor . John Smyth fiind impotriva botezului "infantil " pe care il considera nescriptural , in Scripturi Isus Hristos ne spune "Cine crede si se va boteza va fi mântuit" (prima credința apoi botezul) Marcu 16:16 , acesta  a creat impreuna cu un grup de crestini englezi fosti anglicani o biserica noua numita Biserica Baptista in  anul 1609 in Olanda. 

Baptisti Generalisi si Baptisti Particulari (reformati). 

Generaliștii susțineau că Isus Cristos a murit pentru întreaga omenire. Teologia baptistă generalistă se dezvoltă pe linie arminiană.

Aceștia au organizat biserica baptistă generalistă începând cu anul 1611.

 Pastori  baptisti englezi generalisti  care au contribuit la  definitivarea doctrinei in acea perioada :

John Smyth (1570-1612)

Thomas Helwys (1570-1616)

Thomas Grantham (1634-1692)

Mathew Caffyn (1628-1715)

Dan Taylor (1738-1816)

 Baptiştii generalişti s-au organizat în biserici începând cu anul 1611, pe când cei particulariști, abia în anul 1633.  

Unul dintre motivele pentru care baptiștii se delimitează de anabaptiști este că anabaptiștii și menoniții (mai ales menoniții, din care susțin unii istorici că s-ar trage baptiștii) botezau prin turnarea apei pe creștet și prin punerea de mâini. Din această perspectivă, putem spune că bisericile autentic baptiste sunt cele care botează prin imersiune completă, nu prin stropire sau turnarea apei pe creștet.

                                                                           

Începutul de drept al baptiștilor nu este legat de John Smyth, chiar dacă el, împreună cu congregația sa, pot fi numiți baptiști într-un sens limitat, atât teologic, cât și ca practică eclezială. Robert Brown este cel care poate fi numit premergătorul mișcării baptiste. Adepții săi au fost numiți browniști, după numele conducătorului lor. Brown a pus bazele primei biserici separate de biserica mamă în 1581, în Norwich, Anglia.

În acest context nu putem considera că separatiștii, independenții sau browniștii  au fost baptiști în adevăratul sens al cuvântului, așa cum a fost el formulat prin doctrinele din 1644. Totuși, Smyth poate fi numit proto-baptist pentru că a încercat să definească botezul adulților ca fiind singurul bazat în Scriptură, pe când botezul copiilor mici este o practică nebiblică. Datorită faptului că doctrina baptistă încă nu era enunțată clar, lipsindu-i un document oficial prin care să se definească doctrinar în raport cu alte denominațiuni, nu putem considera grupul condus de Smyth, și nici pe Smyth însuși, decât ca proto-baptiști, sau modelul de la care s-a pornit în definirea clară a doctrinei baptiste.

Baptiștii generaliști au respins fățiș toate doctrinele calviniste, susținând că dragostea lui Dumnezeu se manifestă față de întreaga omenire, nu doar față de cei aleși sau predestinați. Cei care mor nemântuiți sunt rezultatul refuzului mântuirii oferite de Dumnezeu, nu a faptului că nu a existat nici un fel de posibilitate de mântuire datorită predestinării. Generaliștii susțineau că singurul mod de a boteza în concordanță cu principiile biblice era prin imersiune completă, adică tot trupul trebuie scufundat în apă. De asemenea, generaliștii credeau în perseverența sfinților, dar nu în cheie calvinistă ci în cheie arminiană, afirmând că mântuirea este doar a celor care perseverează până la sfârșit va fi mântuit. John Smyth a fost primul promotor al acestor doctrine fundamentale ale baptismului primar.

După ce a formulat aceste câteva doctrine, Smyth și cei care credeau în aceste doctrine, s-au regrupat și au format o altă biserică, separată de browniștii cu care sosiseră în Amsterdam. În cadrul acestei noi biserici, în care Smyth și Helwys au fost numiți păstori, au fost botezați toți membrii. Deocamdată nu se menționează dacă botezul a fost prin imersiune sau prin turnare a apei pe creștet. John Smith a fost primul care a fost botezat, modul în care a fost botezat este contestat de alte denominațiuni seculare care inovoca doctrina succesiunii apostolice . Botezul lui Smyth  a fost de fapt o rebotezare simbolica .Oricum dogma succesiunii apostolice a fost creata de catre Biserica Catolica si nu a fost  o doctrina aparuta in primul secol, deci o putem incadra la traditii.

  Faptul că cei botezati în urma cunoașterii Scripturii și a botezului primesc Duhul Sfânt și credincioșii  trăiesc experiența "nașterii din nou" dovedește că biserica  respectivă este scripturală și este sub  binecuvântarea lui Dumnezeu.

Biserica baptistă generalistă, organizată de Smyth, poate fi clasificată ca fiind prima biserică baptistă de după Reformă. Principiile care stau la baza acestei bisericii sunt libertatea religioasă, simplitatea bisericii după modelul Nou Testamentar, egalitate între membri și dorință voluntară și comună de a aduce slavă lui Dumnezeu.

In Romania majoritatea bisericilor baptiste sunt generaliste si doar cateva sunt reformate .

In bisericile baptiste foarte putini membrii cunosc aceste detalii ce tin de istorie a confesiunii baptiste pentru ca acestea nu se discuta in biserica la serviciile religioase (foarte probabil ca majoritatea baptistilor nepreocupati de istorie  nu au auzit de John Smyth ). In biserici  se predică exclusiv textul Scripturii, doar la aniversari importante se vorbeste de Luther si niciodata de Jean Calvin. In schimb in cele cateva biserici reformate din Romania , se pune accent deosebit pe invataturile lui Jean Calvin la fel ca in bisericile reformate (calviniste ) protestante clasice .

 Astăzi baptiştii reprezintă cea mai raspândită confesiune creştină de tradiţie protestantă din lume, având biserici în peste 220 de ţari şi state şi aproximativ 120 milioane de membri.

Surse : Sau folosit pasaje din articole de pe saitul : https://desprebaptisti.wordpress.com/