marți, 23 iunie 2026

De la ortodocși la baptiști - cu bune și cu rele

 

  Covertirea

 S-a întâmplat în vremea comunismului , prima dată am auzit de biserica baptistă după ce m-am mutat în alt cartier și părinții mei s-au împrietenit cu o familie de baptiști din vecini. Părinții mei s-au convertit la câteva luni de la acest eveniment, apoi treptat cu oarece rețineri specifice vârstei am început să frecventez și eu biserica . Concomitent am început să citesc  biblia, ce am constatat atunci a fost faptul că creștinismul din Scripturi este altceva decât văzusem in biserica ortodoxă . Biserica descrisă în Noul Testament era total diferită de ce cunoscusem în BOR .

 Biserica perfectă ? 

 Odată cu trecerea timpului însă am costatat că nici biserica baptistă la care aderasem nu urma ad-literam  Noul Testament ci adoptase un fel de compromis o evanghelie adaptată bisericii locale, în final o altă formă de tradiție.

 Pe măsură ce am acumulat experiență cunoscând și alte biseici și culte neoprotestante am costatat că fiecare biserică are propriul standard spiritual, unele sunt mai aproape de Scriptură altele mai firești și lumești. Acolo unde se predică mai intens Noul Testament biserica este mai vie și mai duhovnicească, în altele unde se predică mai intens doctrina cultului comunitatea este mai rece și  mai lumească.  

Bisericile neoprotestante ar reprezenta cu adevărat o apropiere de Dumnezeu dacă s-ar urma Noul Testament ad-literam dar din păcate doctrina luterană sufocă cultele pentru că nu se mai pune Scriptura pe primul loc ci doctrina .

Istoria creștinismului 

 Aprofundând istoria creștinismului mi-a clarificat și maimult lucrurile. Ce a oferit greșit Martin Luther protestantismului a fost selectarea textelor din Biblie , el a promovat unele epistole și le-a criticat și marginalizat pe altele, ceea ce este inadmisibil.

 Noul Testament ar trebui să aibe prioritate în învățătura bisericii și luat în întregime nu unele texte promovate altele puse pe linie moartă. 

Faptele bune  

La baptiști te simți confortabil atâta timp cât îți merge bine, dacă te lovește un negaz s-ar putea să ai surpriza să constați că ai rămas singur . ''Ajutorul frățesc'' nu este punctul forte al baptiștilor ci mai degrabă fiecare pentru el, ceea ce nu este deloc în acord cu învățătura lui Hristos. Cei dispuși să fie sensibili la nevoile altora sunt mai degrabă cazuri izolate.  

 Neoprotestanții majoritatea din păcate nu pot face distincție între înțelesul Scripturii nealterat de doctrină și cel privit prin prisma doctrinei  . Doar două exemple Ev. după Matei cap 25 și Epistola lui Iacov au fost marginalizate sau reinterpretate încât înțelesul lor a fost  schimbat pentru a se potrivi cu doctrina protestantă. Pe majoritatea nu interesează acest aspect, ce spune pastorul de la anvon pentru ei ''este sfânt''  se comportă ca și cum nu ar cunoaște Scriptura.   

Asta nu înseamnă că la ortodocși este mai bine, și în BOR doctrina face ravagii ca peste tot, mutilând creștinismul original în fel și chip prin voia clerului, al părinților bisericești și al sinoadelor timp de milenii. Întoarcerea la Scriptură  este singura variantă de a rămâne în adevăr. 

 sursa foto : google 

 

 

 

miercuri, 17 iunie 2026

Cum l-au imitat neoprotestanții pe Luther în privința marginalizării epistolei lui Iacov




  • Martin Luher cel care a pus bazele reformei protestante a manifestat de la bun început o repulsie față de Epistola lui Iacov (fratele Domnului ) despre care a scris în prefața Noului Testament în biblia tradusă  de el că este ''epistola de paie'' și a plasato pe la sfârșitul bibliei sale.

      Această prejudecată a lui Luther care ne conduce la ideea că epistola lui Iacov ar trebui marginalizată a fost preluată de cultele neoprotestante fiind inclusă în doctrina cultului și în programa  institutelor teologice și prin pastori transmisă bisericilor.

    În condițiile în care în bisericile neoprotestante (baptiste, penticostale etc.) pastorii predică preponderent din Efeseni 2:8-9  ''Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu'' cu aluzia că  ''Faptele bune  sunt o haină murdară înaintea Domnului'', în timp ce din Epistola lui Iacov se predică de 2-3 ori pe an sau niciodată se transmite un mesaj clar de marginalizare al epistolei lui Iacov.

    Nu poți să deschizi subiectul faptelor că imediat dogmaticul te lovește în cap cu lozinca ''Nu suntem mântuiți prin fapte ci prin credință'' iar în această logică luteranistă  faptele nu-si mai au rostul. Din moment ce ți se spune la nesfârșit că ești indreptățit prin credință și sigur mântuit în acest mod, reacția firească a omului este de a elimina interesul pentru fapte din preocuparea lui, orice alte teorii nu au acoperire în realitate. 

    Doctrina este cea care întoarce creștinismul apostolic pe dos (cu josul în sus) în toate cultele inclusiv la baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie, ortodocși,  luterani  etc...

    Astea nu sunt teorii sterile ci adevărul pur, np-ii privesc faptele cu dispreț , doar penticostalii mai au câteva acțiuni prin cele câteva organizații caritabile la nivel  de biserici locale în rest cam bate vântul.

    Termenul ''frate'' este păstrat doar de formă să păcălim lumea că suntem precum  creștinii din biserica primară, în realitate majoritatea văd în omul de lângă el un străin cu unele preocupări comune.  

Să trecem de la teorie la viața reală.

Am aflat recent cazul unui creștin în vârstă (pensionar) care a rămas fără locuință fiind singur și neavând pe nimeni .. Ce i sa propus de ''frații'' din comitet: 

  ''Sunt case abandonate prin sate, ai putea să locuiești acolo..este adevărat că poate nu au apă va trebui să cari apă cu găleata de la distanță , unele nu au nici electricitate.'' 

Dar cum poate un om în vârstă , bolnav să locuiască în astfel de condiții ? Nu poate,  dar atât pot să ofere ''frații'' un sfat frățesc ...

Dar ei speră să fie luați într-o zi la cer și să locuiască în palate de aur  !

Am început cu Sola Scriptura și am sfârșit cu Sola Luther . Sfânta Scriptură ar trebui să fie singura autoritate nu doctrine inventate de oameni! 

Dar ortodocșii cum sunt ?

Locuind într-un stat cu o populație majoritar ortooxă nu putem să nu aruncăm o privire și în curtea lor. În religia ortodoxă faptele ocupă un rol important în predicile preoților , ceea ce în principiu nu este rău pentru că Scriptura vorbește și despre fapte nu doar despre vorbe (vezi Iacov, Matei 25 etc.) . Problema este că românii ortodocși nu prea iau religia în serios și cum singuri recunosc, majoritatea sunt ''creștini'' nepracticanți. Dar printre ei sunt oameni nu foarte mulți care apreciază faptele pentru că așa au fost educați ceea ce nu este rău, dimpotrivă este în spiritul creștinismului apostolic.




..

vineri, 12 iunie 2026

În ce mod sunt reprezentate Vechiul și Noul Testament în doctrina bisericilor neoprotestante


 


Majoritatea cultelor neoprotestante au inclus în doctrina lor atât Vechiul cât și Noul Testament, creștinismul provenind din religia iudaică (mozaică) este firesc să includă și Vechiul Testament care ne prezintă istoria evreilor până la Hristos. 

Unele culte se folosesc de Vechiul Testament  pentru a-și manipula adepții.

 Astfel adventiștii se folosesc  de texte din VT pentru a-și argumenta doctrina care neagă existența sufletului nemuritor

 și cea a iadului..(Ezechiel 18:4, Eclesiastul 9:5 și Psalmul 146:4, care menționează că morții nu știu nimic).

Adepții ''închinării contemporane'' aduc și ei ca argument pentru introducerea în bisericile lor a tobelor și altor instrumente care generează ritmul ddans cartea psalmilor scrisă de David cu o mie de ani înainte de Hristos .

Iar Martin Luther la rândul său a introdus în dogma protestantă un verset din Isaia 64-6 .''Toţi am ajuns ca nişte necuraţi şi toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită.'' acest verset egalând faptele bune cu o haină mânjită.

Acest verset a fost preluat apoi și generalizat de multe culte  neoprotestante, negându-se sau minimalizînu-se  în acest fel pasaje importante din Noul Testament care vorbesc despre importanța faptelor în credința creștină. Unii dogmatici np fac adevărate disertații prin care încearcă să explice de ce faptele omului nu au nici o valoare in fața lui Dumnezeu, totul bazat pe versetul din Vechiul Testament. 

Cei care sar ca arși ori de câte ori aud de importanța faptelor aduc ca contrargument  versetul din  Efeseni 2:8-9 ''Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu.'' Sărmanii, nu înțeleg că harul, credința și faptele nu se exclud, reciproc . Dacă te-ai mântui prin faptele tale degeaba a murit Hristos pe cruce, pe de altă parte chiar Hristos și apostolul Pavel au vorbit despre importanța faptelor și atunci cum îți permiți să nesocotești acest aspect ?

O credință creștină autentică ține cont de o regulă fundamentală și anume nu se face un ghiveci din Noul și Vechiul Testament ci: Se pune Noul Testament pe primul loc iar textele din Vechiul Testament  sunt promovate în măsura în care sunt confirmate de Noul Testament. 

Chiar dacă Vechiul Testament  este inclus în biblie alături de Noul Testament  nu poți să faci un ghiveci din cele două pentru că se referă la două religii diferite creștinism și iudaism, au lucruri în comun  dar și lucruri care le despart. 

Noul Testament nu confirmă inexistența sufletului nemuritor și a iadului , nu confirmă că la biserică poți să faci spectacol cu toate instrumentele posibile și nu confirmă că faptele bune sunt o cârpă murdară înanitea Domnului,ci dimpotrivă rodul unei vieți schimbate de Hristos. Nu ai rodul înseamnă că nu ești creștin născut din nou deci nu ești copilul lui Dumnezeu.

Predicatorii care predică într-un an 60% din Vechiul Testament și numai 40% din Noul Testament îi putem consiera eretici cu diplomă ! 

.



.



miercuri, 3 iunie 2026

Sunt faptele bune o cârpă murdară înaintea Domnului ?

 

Există această mentalitate printre neoprotesanți că faptele bune sunt ,''o haină murdară înaintea Domnului''. Foarte probabil această alegație ați auzito în biserică într-un ghiveci de predică din care nu ați înțeles nimic. 

 Nu există nicăieri în Noul Testament o astfel de afirmație că faptele bune sunt haină murdară înaintea Domnului - această afirmație nu aparține învățăturii creștine. Este adevărat că unii pastori citează un verset din Vechiul Testament - Isaia 64-6 cu un conținut asemănător dar într-un alt context .

Pasajul vorbește despre starea omului în fața sfințeniei divine și despre recunoașterea propriei limite și imperfecțiuni, subliniind nevoia de îndurare. Dar asta nu înseamnă nici pe departe că Isus Hristos sau Dumnezeu Tatăl ar disprețui faptele bune ale omului, dimpotrivă Evanghelia după Matei capitolul 25 pune accent pe fapte în fața judecății finale.
 Martin Luther a fost, cel mai probabil, cel care a adus această mentalitate ( inovație) în creștinism cum că faptele sunt o haină murdară înanitea lui Dumnezeu. Faptele omului nu îl poate mântui pentru că mântuirea nu poate veni decât prin jerfa lui Hristos , credință și pocăință dar asta nu poate duce la concluzia că faptele sunt o haină murdară ceva josnic, neimportant,  asta nu este învățătură, creștină, este erezie !