Apar multe voci în zona politică, care pretind că spun adevărul, că luptă pentru bine, că apără valorile morale și credința. Zgomotul este mare, spectacolul este intens, dar roadele sunt slabe. Scriptura ne avertizează că nu orice strigăt este glasul lui Dumnezeu și nu orice opoziție este autentică. Proorocul Isaia descrie limpede această confuzie când spune „Vai de cei ce numesc răul bine și binele rău, care spun că întunericul este lumină și lumina întuneric” Isaia 5:20.
Simion, AUR, Șoșoacă, Călin Georgescu și mulți alții din această zonă așa zisă “suveranistă” sunt o opoziție aparentă, dar atent gestionată de același sistem ocult progresist. Oamenii nu au dat credit, actualei clase politice, aproape 70% nu au mers la vot, tocmai pentru că știu jocul murdar pe care îl face sistemul progresist ocult.
Toate partidele actuale la un loc, PNL, PSD, USR, AUR, SOS, UDMR, POT, etc, sunt aceiași mizerie. Rolul acestei false opoziții nu este confruntarea reală a sistemului progresist, ci mimarea rezistenței, crearea unei supape controlate pentru nemulțumirea oamenilor și deturnarea energiilor sincere. Prin discursuri amestecate, poziții ambigue și mesaje provocatoare, se ajunge la murdărirea deliberată a valorilor creștine, care sunt asociate cu excese, dezechilibre și conflicte artificiale.
În acest fel, credința este compromisă în ochii publicului larg, iar adevărul este prezentat ca fiind extremist sau toxic. Totul se desfășoară într-un cadru bine regizat, unde limitele sunt stabilite dinainte, iar deviațiile acceptate sunt folosite pentru a discredita tocmai ceea ce ar trebui apărat. Rezultatul este confuzia, dezbinarea și slăbirea mărturiei creștine autentice, în timp ce sistemul progresist rămâne neatins și chiar întărit prin acest joc al opoziției simulate.
Ideea sistemului ocult progresist nu se referă neapărat la o entitate unică sau conspirativă în sens simplist, ci la o rețea de interese ideologice, culturale, economice și mediatice care împing societatea într-o direcție precisă. Acest sistem nu are nevoie să reducă la tăcere orice opoziție, ci să o administreze. O opoziție permisă, previzibilă și controlabilă este mult mai utilă decât una autentică, ancorată moral și coerentă. Prin intermediul acesteia, adevărata alternativă este blocată, iar oamenii sunt împinși spre dezamăgire și resemnare.
Prezența masivă a absenteismului electoral, aproape 70 la sută, este interpretată ca un semn de luciditate socială, nu de indiferență. Mulți oameni nu mai cred în jocul propus, pentru că recunosc tiparul. Indiferent cine apare pe buletinul de vot, rezultatul pare prestabilit la nivel de direcție, chiar dacă nu la nivel de nume. Această retragere de la vot este o formă de protest tăcut, o refuzare a validării unui mecanism perceput ca fiind viciat din temelii.
În final, miza acestui timp nu este politică, ci veșnică. Lupta reală este între adevăr și amăgire, între lumină și confuzie. Dumnezeu caută oameni care să stea drepți chiar când scena este mincinoasă, oameni care să nu se lase absorbiți de jocuri murdare, oameni care să aleagă adevărul chiar atunci când este costisitor. Acolo unde există o astfel de credincioșie, niciun sistem nu poate avea ultimul cuvânt.
.
