Un fost mercenar se intoarce la Dumnezeu

 

Cum poți să știi dacă ești creștin "născut din nou" ?

 

Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu. Ioan 3:1-13 

O temă intens discutată în mediul evanghelic dar total necunoscută în mediul  ortodox.

Dacă vrei să știi dacă  ești "născut din nou" vezi daca treci urmatorul test.

Testul televizorului, dacă iți place și urmărești cam tot ce apare la televizor atunci foarte probabil nu ești "născut din nou", practica dovedește ca nu ți-ai răstignit firea pământească  cum ne-a cerut Hristos , iubești lumea și lucrurile din lume. Bine, pot replica unii "dar ce o fi atît de rău la televizor , mult mai periculos e internetul". 

Întradevăr internetul poare fi periculos dacă nu te poți controla, să eviți saiturile care iți stârnesc poftele păcătoase, dar și televizorul este periculos pentru că este produsul lumii, e duhul lumii în spate și chiar duhuri demonice. Dar în anumite culte precum cel baptist  sau nondenominaționalii (independenții) sau chiar Creștinii după Evanghelie televizorul este considerat ca parte a familiei, majoritatea  urmarăresc cam toate programele, filmele, divertismentele uitând ce spune Scriptura de separarea de lume și unindu-se în spirit cu lumea .

În cealată extremă în cultul penticostal există o ramură (a parte din biserici) care consideră privitul la televizor un păcat, aceștia nu au televizor în casa și evită să privească la televizor când se afla într-un spațiu dotat cu astfel de aparat. Nu greșesc cu nimic, dar nu putem impune astfel de concepții cam înguste și rigide  tuturor creștinilor. Nu este nici o problemă să avem un televizor în casă dacă selectăm programele și urmărim numai anumite programe precum știri, filme documentare sau altele care nu implica amestecul cu lumea și duhul ei prin programele de divertisment . Dacă ești creștin născut din nou vei știi să faci asta dacă nu , nu. 

Cel ce nu are călăuzirea Duhului Sfant, va numi tot ce nu-i convine în jurul lui "legalism", dovedindu-se în acest fel că este liberal .

Creștinul născut din nou nu iubește lumea și lucrurile din lume, nu aleargă după bogații, evită păcătul , ispitele, iși iubește semenii și dovedește asta prin fapte.

Prin nașterea din nou, omul devine capabil să se supună voinței lui Dumnezeu și să trăiască o viață care Îi este pe plac. El poate accepta și înțelege mesajul Evangheliei pentru că acum are mintea lui Hristos .

Când un om este născut din nou, nu va mai fi niciodată la fel. Cel care a fost cu adevărat regenerat de Duhul Sfânt reflectă cel mai înalt devotament față de Dumnezeu prin procesul de sfințire care durează toată viața.

.

Vizita în Coreea de Sud & Imuri creștine coreene

Vizita în Coreea de Sud 

..

DEZASTRUL GENERAȚIEI MELE | CRISTI BOARIU | PODCAST

 

Asociatia Miros de cer sau Miros de bani ?! cu Cristi Boariu si Stelica Strugariu

 

Lideri evanghelici infiltrati de neomarxism.| Cu Dan Bercian și Traian Crețu

 

UNDE SUNT BIBLIILE ORIGINALE?

 

UNDE SUNT BIBLIILE ORIGINALE?

CHIAR DACĂ ESTE INCREDIBIL, BISERICA CATOLICĂ A PORUNCIT ARDEREA TUTUROR BIBLIILOR ȘI A ORICĂRUI TRADUCĂTOR "SECTAR" AL LOR.

La Sinodul de la Toulouse din 1229, Biserica Catolică a spus dogmatic: „De asemenea, interzicem ca laicilor să nu li se permită să aibă cărțile Vechiului sau Noului Testament; În plus, interzicem cu strictețe să se posede orice traducere a acestor cărți.”

În Sinodul din Tarragona din 1234, în canonul al doilea, citim: „Nimeni nu poate deține cărțile Vechiului sau Noului Testament în limba romană (latină), iar dacă este cineva care le deține trebuie să le returneze episcopului local în termen de opt zile de la promulgarea acestui decret, ca să fie ars, fie că este duhovnic sau mirean, fiind bănuit până când va fi înlăturat (cercetat) de orice bănuială”.

Conciliul de la Trent (1545-1564) a interzis Biblia cu următoarele cuvinte:

„Oricine îndrăznește să citească sau să păstreze în posesia sa acea carte (Biblia), fără o astfel de licență, nu va primi iertare [de păcate] până când nu o va da episcopilor săi.”

Inchiziția spaniolă din 1551 decreta: ”Este interzisă citirea „Bibliei în limba spaniolă romanică sau orice altă limbă vulgară”.

Papa Pius al VII-lea (1800-1823) a declarat că citirea Bibliei este dăunătoare:

„Este o dovadă din experiență că Sfintele Scripturi, în limbaj vulgar, au produs mult rău și niciun beneficiu oamenilor”.

La începutul Inchiziției spaniole, cei care nu respectau legea bisericească prin traducerea Sfintelor Scripturi în alte limbi au fost repede prinși, aduși în fața inchizitorilor, judecați și arși pe rug. Bibliile lor i-au însoțit și ele în foc. Printre martiri avem pe: Juan Hus – John Wycliffe – Juan Wesset – Savonarola – William Tyndale, etc.

Este regretabil că, de-a lungul timpului, textele pure ale limbilor originale ale Bibliei, cum ar fi ebraica, nu se găsesc în niciun manuscris original, deoarece Biserica Catolică avea monopolul asupra manuscriselor Bibliei, iar copiile sale erau pline de multe falsificări, completări și de asemenea omiteri ale textului original.

Așadar, acele puține traduceri permise de Biserica Catolică au fost făcute doar de teologii lor, anterior revizuiți și examinați cu sârguință, și au permis doar traduceri făcute direct din Vulgata latină a lui Ieronim, versiune care conținea multe erori.

Astfel, constatăm că traducerea sacrelor Scripturi în limbile de circulație actuală a fost un proces incert, lent, minuțios și cu risc foarte ridicat.

Pentru întreaga societate creștină până în secolul al XVIII-lea, a avea o Biblie pură tradusă și revizuită din textele ebraice originale în limba natală a fost cu adevărat imposibil.

Sursa : Theodora Cummings Pana

.

Despre "rock creștin"

                                      

                               Muzica "rock creștină"   Atunci când doar versurile contează....

                                                                                 

.

Viața de blogger

 

Am  inceput sa scriu in acest blog (si nu numai) in 2014 cu scopul de a vesti Evanghelia si ai ajuta pe oamenii sa afle calea cea dreapta , crestinismul autentic. Intre timp lucrurile sau mai schimbat e din ce in ce mai greu sa indetifici crestinismul autentic in bisericile de astazi, ultra modernizate pana acolo ca a devenit dificil sa  mai recunosti o biserica, ca cea adevarata. 

In plus de cand cu smatphon-ul lumea a trecut pe video, a devenit o moda live-urile si asa au aparut vlogger-ii , unii din ei devenind lideri de audienta, adevarati "idoli" cu mii sau zeci de mii de urmaritori. Cu saituri, bloguri poti beneficia de o audienta acceptabila daca ai un titlu : pastor, profesor, doctor cu renume sau ai sait de stiri cu multi angajati bine platiti.

Altfel scrii degeaba, unii cu telefoane citesc doar titlul articolului apoi il comenteaza  daca este pe facebook, altii citesc cateva fraze si obosesc , mai rar persoane care citesc tot articolul pana la capat, asta se vede din faptul ca nu comenteaza, nu au reactii la continut. In plus multi neoprotestanti (ca si ortodocsii) au idei fixe la care greu renunta indiferent ce citesc. In conditiile astea sa scrii intr-un blog sau sait a devenit o pierdere de timp, poate sa scrii cel mult din cand in cand din placerea de a scrie si nimic mai mult. Au scazut in ultimul timp si interesul pentru grupurile de pe facebook, unele s-au inchis din lipsa de membrii activi. 

Acum se duc cu gramada la live-urile de pe youtube cu zecile de mii unde un "guru"  a toate stiutor îi "lumineaza" pe naivii care stau gura casca ca la televizor. Asta e lumea, in permanenta schimbare si trebuie sa acceptam asta, chiar daca schimbarea nu este cea dorita de noi.

...

Calea spre mântuire sau calea spre fanatism religios ?

 Un canal de pe  facebook cu specific religios  a devenit tot mai popular în ultimul timp în mediul ortodox, este controlat de o familie (Alex și Grațiela Agache ) în care capul familiei este absolvent de teologie. Institutele de teologie ortodoxe sunt renumite pentru abilitatea de a cultiva fanatismul religios în rândul tinerilor studenți în special prin materia numită "sectologie" (se pare ca i-au schimbat recent numele dar materia a rămas aceiași - studierea și combaterea sectelor).   Pe de alta parte în Biserica Ortodoxă se știe că există un  curent extremist care afirmă că biserica lor este singura biserică creștină . Dar exista și o aripă moderată care acceptă  Biserica Catolică și chiar și biserici protestante.  

Sa dezvoltat în ultimul timp printre ortodocși o categorie de oameni  care se arată tot mai iritați de activitatea neoprotestanților care li se pare nepermis de agresivi la adresa religiei ortodoxe. Administratorii canalului " Calea spre mântuire" ne dau semnale că se află printre aceștia, printre urmaritorii canalului  sunt nu puțini fanatici ai religiei ortodoxe care  consideră că România fiind o țară majoritar ortodoxă religia lor trebuie să primeze (ca în evul mediu )  iar neoprotestanții ar trebui să stea umili în colțul lor .

 Ce-i deranjează pe ortodocșii dogmatici sunt  atacurile neoprotestanților împotriva doctrinei ortodoxe , cu închinarea la moaște , sfinți,  Maria, care au loc pe saiturile de socializare gen facebook, tik-tok , etc. 

Este sau nu justificată iritarea ortodocșilor pentru presupusa agresivitate neoprotestantă ?

 În parte da este , sunt nu puțini indivizi cu un nivel de inteligență (înțelepciune) sub mediocru care atacă în mod nesăbuit credința altora în principal pe ortodocși, catolici sau alte culte neoprotestante pe tot internetul. Nu așa se câstigă un ortodox la Hristos atacându-i (înjosindu-le) credința , pe unii doar îi faci dușmani în acest mod. În plus există nu puțini cretini printre neoprotestanți care sunt în stare să afirme pe un canal ortodox în direct că "maica Domnului Isus este mai prejos decât Billy Graham ", demonstrându-ne cât de rău te poate sminti doctrina în excces. Nu o consideri pe mama Domnului Maria  , Dumnezeu precum ortodocsii este OK, dar nici așa, să ajungi în extrema opusă.(linkul urmator).

BLASFEMIILE SECTARILOR  - DIALOG CUTREMURĂTOR

   Întorcându-ne la canalul "Calea către mântuire"  este mai degrabă calea către o formă de fanatism dogmatic exclusivist  departe de cea ce propovăduia  Hristos,  în Evanghelii . Autorii acestui canal nu cunosc creștinismul adevărat, nu sunt  creștini "nascuti din nou" in sensul mentionat de Hristos in Scripturi . Iar Hristos ne spune că cine nu e născut din nou nu poate fi  mântuit. (Ioan 3:1-13) 

De la bun început s-au străduit să-l reabliteze pe preotul Calistrat care era cunoscut publicului datorită unei  fapte incalificabile (a lovit o femeie în curtea manastitii încât a doborato jos) inadmisibil pentru un creștin cu atât mai puțin cleric. Acum preotul Calistrat e invitant permanent, el este cunoscut pentru adversitatea lui pentru ceea ce el numeste "sectari " . De altfel canalul alocă un spațiu semnificativ  "sectarilor" cu referire  la neoprotestanți cu scopul vădit de ai denigra și a stârni dușmanie față de ei din partea co-religionarilor.

    Și  după cum putem observa campaniile astea de pe saiturile de socializare dau rezultate în sensul creșterii sentimentelor de ură și intoleranță față de neoprotestanți . Un dialog surprins pe tik-tok între tineri ortodocși fanatici care instiga la ură și chiar la violența împotriva neoprotestanților în linkul următor. MERITĂ VĂZUT  ! (Unul din cei ce vorbesc e chiar administrator la canalul Calea spre mântuire).

https://www.facebook.com/dinu.laurentiu.1650/videos/873004513965245

                                                    

                   

 

Costel teolog ortodox despre obiceiurile păgâne din Biserica Ortodoxa și închinarea la moaște

         Închinarea la moaște este idolatrie

Pr. Argatu: „Mi s-a arătat cum se chinuiesc în iad celor ce le-au plăcut toată viaţa să fumeze”

 

Chiar dacă în Sfânta Scriptură nu este menţionat, deoarece este un obicei al omului modern, fumatul este văzut laolaltă cu păcatul uciderii. Preotul Ilarion Argatu, unul dintre marii duhovnici ai României, spune că cei care fumează nu se vor putea mântui, iar acest viciu este sinonim cu spânzurarea sau cu aruncatul într-o prăpastie.

În lucrarea preotului Ioan Argatu V. Ioan, "486 Răspunsuri duhovniceşti la întrebarile credincioşilor ", editia a-2-a, 2007, preotul vorbeşte despre păcatul fumatului, despre cum sunt chinuiţii aceştia Dincolo, cum îşi scurtează viaţa cei care aprind o ţigară şi cât costă distracţia aparent banală. Despre toţi aceştia, duhovnicul spune că “vin diavolii şi le afumă cămaşa botezului cu tămâia Iadului, cu tot fumul de ţigară pe care l-au fumat”.

Iată cum explică părintele ce li se va întâmpla celor căzuţi în această patimă:

“Diavolii adună tot fumul şi capetele de ţigări şi le vor aduce mărturie că ţi-a plăcut fumul şi cu acestea îi vor chinui pe fumători în iad. Fumătorii vor sta în fum. Cam ceea ce-ţi place aici, pe pământ, aceea ţi se va oferi dincolo, dar într-un mod extrem de chinuitor. Sentimentul plăcerii va dispărea. În ceea ce simţeai plăcere pe pământ, dincolo vei simţi un chin cu o sensibilitate dusă la maximum. Ţi-a plăcut fumul de ţigară cât ai trăit, de fum vei avea parte şi dincolo, te vei îneca în fum veşnic”.

Pentru a-i determina pe fumători să se renunţe la acest viciu, părintele spune că aceştia nu se pot mântui.

Sursa : https://adevarul.ro/stiri-locale/calarasi/parintele-argatu-despre-viata-de-apoi-a-1689623.html

.

Alin Timofte - Iubind te dăruiești l Lyric Video

 

Psihiatru, mesaj DUR pentru părinți: Dați naștere unei generații de monștri! Trăim în epoca copiilor desfrânați și needucați.

 David Eberhard, un psihiatru suedez de renume și tată a 6 copii, a vorbit recent despre problema stilului permisiv al părinților în educația pe care o dau copiilor.

În cartea sa “Copiii la putere”, David Eberhard a analizat principiile care stau la baza educației parentale și, în opinia sa, libertatea pe care copiii o primesc în sistemul de educție nordic este una exagerata, ceea ce duce la formarea unor generații de adulți fără empatie socială, cu șanse mari de a eșua în viață, cu tendințe sinucigașe, victime ale viciilor.

“Trăim în epoca copiilor desfrânați și needucați. A-i spune nu unui copil nu este același lucru cu a bate un copil”

Potrivit lui David Eberhard, permisivitatea prea mare a părinților din ziua de azi, îi transformă pe copii în niște monștri.

Deși sistemul de educație scandinav se remarcă prin rezultate excepționale din punct de vedere intelectual, psihiatrul susține că un copil prea răsfățat, căruia i s-au permis prea multe, riscă să sfârșească prin a fi dezamăgit în viață.

“Trăim în epoca copiilor desfrânați și needucați, iar părinții preferă să nu intervină în proces. Înainte, societatea noastră era una a adulților. Existau anumite valori și o anumită ierarhie. Copiilor li se făcea observație atunci când nu se purtau cuviincios.

Dacă un copil nu era cuminte, oricine putea să se apropie de el și să îi spună Nu e frumos cum te porți, termină. O astfel de coerență nu mai există astăzi”, a declarat psihiatrul David Eberhard pentru The Telegraph.

Oamenii, “niște bureți de vești proaste”. Leca: Se îndreaptă spre dezastru. Nu știu ce o să se aleagă de noi, nu suntem făcuți să fim speriați, oamenii trăiesc pe speranța zilei de mâine

“Părinții permisivi dau naștere unei generații de monștri. A-i spune nu unui copil nu este același lucru cu a bate un copil”, a completat psihiatrul, care a completat că părinții vor să devină cei mai buni prieteni ai copiilor, însă trebuie să existe o limită între prietenie și postura de părinte.

“Copilul nu are nevoie să îi fiți prieten, ci părinte. Copilul are nevoie de limite, de opoziție, de disciplină și rigoare”

“Copilul nu are nevoie să îi fiți prieten, ci părinte. Nu trebuie să coborâți la nivelul lui, să nu îl contraziceți, să îi faceți tot timpul pe plac, să nu mai aveți nici o putere de decizie. E total greșit. Copilul are nevoie de limite, de opoziție, de disciplină și rigoare.

Părinții nu mai decid nimic și doresc să fie la fel de cool și rebeli ca și odrasla lor. Acum societatea noastra se transformă într-o societate de adolescenți de toate vârstele”, a mai spus psihiatrul David Eberhard.

Specialistul subliniază astfel că, din dorința părinților să fie cât mai apropiați de copiii lor, renunță la pedepse sau contrângeri și ajung chiar să nu-i mai contrazică sau să le impună limite.

Eberhard avertizează că problemele sociale sunt în creștere și spune că “așteptările copiilor sunt prea mari și viața e prea dură pentru ei. O vedem în tulburările de anxietate și de automutilare, care au crescut în mod dramatic”.

“Nu tratați copii ca pe niște păpuși de porțelan”

Psihiatrul spune că frica nu este o metodă de luat în calcul, pentru că această practică aduce mult rău în viața copilului. Tot ceea ce contează este echilibrul în educația unui copil.

În plus, sfatul pe care el îl dă părinților este să acorde atenție copilului, dragoste și afecțiune, dar să nu uite cine este adultul.

“Eu cred că familia ar trebui să fie o instituție democratică în totalitate. Relația dintre adulți și copii este întotdeauna asimetrică. Este o relație dintre un profesor și un elev. Unul învață, celălalt ascultă. Părinții pot evalua situația mai bine, deoarece au mai multă experiență și cunoștințe, de aceea trebuie să stabilească regulile. Unii din cititorii mei au impresia eu îmi doresc să întorc educația militară și pedeapsa corporală.

Dar eu niciodată nu am spus asta. Și niciodată nu mi-am lovit copiii. Sunt sigur, că toți copii trebuie educați astfel încât să corespundă valorilor și normelor societății în care trăiesc. Părinții din Occident, acum se tem de toate și se gândesc că și cea mai mică critică poate trauma copiii. Părinții nu mai consideră că este necesar să-i spună fiicei sale să nu mănânce prea multă ciocolată în perioada de pubertate, pentru că se va îngrășa. Și asta numai pentru că se tem ca fata va ajunge în altă extremă și se va îmbolnăvi de anorexie.

Dar eu vă asigur că putem cere unele lucruri de la copiii noștri, ei vor rezista. Nu tratați copii ca pe niște păpuși de porțelan. Pentru a crește niște personalități puternice, trebuie să învățăm copii de la vârstă fragedă să facă față problemelor”, a mai spus el.

sursa : https://stiriromania.ro/psihiatru-mesaj-dur-pentru-parinti-dati-nastere-unei-generatii-de-monstri-traim-in-epoca-copiilor-desfranati-si-needucati-asteptarile-lor-sunt-prea-mari-si-viata-e-prea-dura/?fbclid=IwAR0f7gATiq_A1R_VAnuIVBMwfB_As_ClcM8_K1S94CYzAht3Ezdw24b0jY0

Vocea ''Apostolilor'' - Spirite Înșelătoare și Transferuri Demonice

 

Iată unde duce democrația unei lumi fără Dumnezeu

 

Împărtășirea spre osândă | Întrebări și răspunsuri

De aceea, oricine mănâncă pâinea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic va fi vinovat de trupul şi sângele Domnului. Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuşi, şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta.  Căci cine mănâncă şi bea îşi mănâncă şi bea osânda lui însuşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului.  Din pricina aceasta sunt între voi mulţi neputincioşi şi bolnavi şi nu puţini dorm. 1 Corinteni 11 ; 23-30

Întodeauna înaninte să luăm parte la Cina Domnului trebuie să ne cercetăm și dacă avem păcate pe conștiintă acestea ar trebui mărturisite . Dar cum ? Cui ? Asta este întradevăr o mare problemă , pastorii baptiști spun că  dacă ne marturisim păcatele Domnului și ne pocaim de ele vom fi iertați. Pe de altă parte pastorii penticostali afirmă că păcatele trebuiesc mărturisite Domnului dar în prezența unui martor de preferință un presbiter care să se roage pentru eliberarea de acel păcat. Dar să găsești un presbiter (sau orice altă persoană) dispus să facă acest serviciu poate fi dificil uneori . În plus există un risc ca martorul să nu păstreze secretul  imformațiilor  pentru el ci să spună mai departe ce ai mărturisit Domnului în prezenta lui, iar uneori aceste informații pot fi defăimătoare pentru cel ce mărturiște . Pe de altă parte dacă este vorba de păcate grave gen relații (sexuale) în afara căsatoriei etc. atunci se pot aplica sacțiuni pâna la excluderea din biserică, așa că creștinul căzut în păcat preferă să evite martorii la mărturisire .

La ortodocși și catolici lucrurile par să fie mai bine reglementate în sensul că există practica spovedaniei la preot care are obligația să păstreze secretul spovedeniei în plus chiar dacă "drept credinciosul" păcatos  mărturisește că a comis toate păcatele de pe lumea asta, nu va fi sancționat în nici un fel (în afară de inofensivele canoane) și totul va rămâne sub tăcere  și in felul acesta se încurajează păcătuirea fără limite. Așa că oricum am lua-o nu găsim o biserică cu o procedura  opitmă pentru a rezolva aceasta problemă, altfel foarte serioasă. Dar să auzim totuși și opinia unui pastor din Canada 

 

 

Tancuri T-90 M dotate cu ...icoane!

 

Sali Sabri ◉ Falimentul baptiștilor din România!

 

Sali Sabri ◉ Ni s-au golit bisericile pe nesimțite...

Ni s-au golit bisericile pe nesimțite. Suntem puțini, dar nu ne interesează. Ne spălăm conștiințele cum că pe calea îngustă îs puțini fără să ne asumăm vreo vină.

În loc să-L predicăm pe Cel Răstignit, predicăm povești pentru că asta se cere. Cei mai ascultați predicatori din România sunt cei care spun povești. Încercăm și noi să-i copiem, dar nu ne merge.

 

Nu reușim să-i ținem pe oameni în biserici pentru că nu propovăduim ce trebuie. Urcăm la amvon plictisiți și nepregătiți, iar oamenii simt asta.

 

Am eșuat și-n relații. Unii slujitori au prieteni doar pe cei bogați din biserică. Ne-am împrietenit cu politicienii, cu primarii și cu miniștrii ca să avem cu ce ne lăuda.

 

Avem diplome, masterate și relații cu sponsorii de nu mai știm de noi. Avem case mari și mașini tari, dar nu mai avem relații cu cei din bisericile pe care le slujim, cu oamenii de rând.

 

La telefon nu răspundem niciodată unui om simplu dându-le impresia de oameni ocupați. Ni se pare că devenim mai interesanți dacă nu răspundem la telefoane. Tragem cu dinții de amvon.

 

Dacă se ridică vreun slujitor cu potențial, ne debarasăm rapid de el. Ne înconjurăm cu yesmani pentru că așa ne simțim în siguranță. Habar n-avem cât pierdem.

 

Dumnezeul acestui veac ne-a furat mințile. Setea de putere și grandomania slujitorilor participă (și ele) la golirea bisericilor și umplerea festivalelor drăcești.

Mă rog și nădăjduiesc ca Dumnezeu să ridice o generație nouă de slujitori devotați Cuvântului. Poate face Domnul asta chiar cu cei din generația mea.

P.S. Nu toți slujitorii sunt așa. Mai are Domnul și slujitori credincioși!

Sali Sabri

Sali Sabri ◉ Falimentul baptiștilor din România!

Suntem bolnavi, săraci și puțini, dar vă rugăm să nu ne spuneți. Știm că avem probleme, știm că am scăzut, dar nu ne place să ne spuneți! Lăsați-ne în pace. Ne place starea în care suntem.

Probabil se vor supăra unii pe mine, alții îmi vor da unfriend, unii nu mă vor mai chema în bisericile lor, etc. Îmi asum! Haideți să ne facem cadoul de a fi sinceri cu noi!

Așadar, care sunt motivele căderii noastre?

1. Ne-am afundat în tradiții și obiceiuri de care tragem cu dinții considerându-le egale cu Scriptura. Nu vrem să renunțăm la ele nici în ruptul capului. Copiii se plictisesc și nu pricep mare lucru. Tinerii fug din bisericile noastre pentru că pur și simplu ne pasă mai mult de tradițiile noastre (unele foarte bune, altele irelevante) decât de ei. Și aici pot fi dat multe exemple. Slujbele noastre sunt plictisitoare pentru că orice element de noutate ni se pare o erezie.

2. Deși baptiștii sunt recunoscuți ca oameni ai Cuvântului, nu prea mai avem predicatori buni. Este o monotonie în predicile și-n predicatorii noștri de îi doare capul pe enoriași. Cred că una dintre marile păcate este să-i plictisești pe oameni cu Biblia. Mare păcat. Biblia, Cuvântul, e fascinant! Dar dacă predicatorul e plictisit, nu are vână, nu este pasionat de Cuvânt, e jale. Apoi ne mirăm că enoriașii nu vin la biserică, că stau acasă și ascultă pe youtube pe y, z.

3. În vocabularul unor slujitori în vârstă nu există cuvântul retragere, pensionare. Nu prea promovăm tineri cu potențial. Ne plac doar yesmanii. Pe cei cu potențial, cu caractere puternice, îi considerăm un pericol și astfel îi îndepărtăm. La conducerea cultului majoritatea sunt oameni cu vârste la care trebuie să stea acasă și să se bucure de nepoți. Dar pe unii numai cu sicriu îi mai scoți de acolo. La fel și în unele biserici. Trebuie să-i apreciem, să-i cinstim, dar retrageți-vă fraților. Rugați-vă pentru oameni competenți, integrii și lăsați-i să slujească, să revitalizeze (că tot ne place cuvântul ăsta)

4. Nu ne plac harvestiștii, bbsourile și verticalii. Dar uite că ei cresc, cum necum, iar noi scădem. Să fie doar pentru că ei fac programe "care plac firii" iar noi să pierdem doar pentru că avem slujbele "cele mai biblice"? Nu cred că e doar atât. Musai să fie și altceva. Știu o biserică harvest care a botezat mai mulți oameni decât toată comunitatea (zecile de biserici) baptistă din zona lor. (s-o fi dat la muzică rock ?) 

5. La frații noștri, penticostali, dacă o femeie rămâne văduvă cu copii mulți, păi sar toți credincioșii de pretutindeni să o ajute. Frații penticostali fac ajutorare. Noi nu. Noi suntem mai culți, noi cu Cuvântul, cu predicarea. De parcă am fi singurii care predicăm Evanghelia. Sunt foarte, foarte puțini lucrători baptiști care încurajează lucrarea de ajutorare. Din păcate!

6. Scuza cu "au plecat în afară" nu merge. Păi, uitați-vă la bisericile române baptiste din Europa. Bate vântul. Puțini, foarte puțini. Pot număra pe degetele de la o mână bisericile baptiste române din diaspora care au mai mult de 150 de membrii. Faceți o comparație cu bisericile penticostale române din diaspora. Ptiuu, suntem muuult în urma lor. Deci, dacă au plecat enoriașii unde sunt? S-or fi integrat în bisericile penticostale? Slavă Domnului dacă au făcut-o!

Atât deocamdată.

Sali Sabri

https://www.newsnetcrestin.ro/sali-sabri-falimentul-baptistilor-din-romania-1/?fbclid=IwAR3x0Xsy4orfN7QlMea6UEYHsLCoLjCOjOru7vWfoJEuRlb3I5v6GqYB8yE

Pastor Petre Huțuțui - Mărturie vindecare

 

Amalia Decean, Jeanina Ivașcu, Silvia Tomoiagă și Lavinia Leș - Bună seara oameni buni

 

"Partidul" celor fără de religie

Internetul prin saiturile de socializare este biserica celor fara de biserica , intalnim des aici  persoane care se declara super credinciosi dar resping cultele crestine . Acestia dar si alti extremisti  resping si se impotrivesc foarte zgomotos Craciunului, bradului, lui mos Craciun , Sarbatorii Pastelelor

 Intradevar Craciunul a aparut in secolul IV la initiativa liderilor  crestini din acea vreme, a fost aleasa ziua de 25 decembrie pentru a contracara  o sarbatoare pagana din aceea perioada. Sa dorit ca oamenii din acea perioada sa nu mai sarbatoreasca zeitati pagane ci pe Hristos , intentia a fost buna si chiar daca nu a fost instituita de apostoli in primul secol sarbatorirea nasterii lui Hristos a fost una benefica si crestina 100% neavand nici o legatura cu vechile sarbatori pagane. 

 In perioada comunismului sarbatorirea Craciunului era asteptata cu mult entuziasm, se mergea la colinde in grupuri in oras, se colinda in trenuri ,peste tot , neoprotestantii se foloseau de aceasta sarbatoare pentru al vesti cu bucurie pe Hristos. Practic era singura ocazie de manifestare a credintei in mod public (in afara bisericii)  permisa de guvernul comunist.

Desigur pentru ortodocsi, catolici Craciunul a devenit in timp o sarbatoare comerciala amestecata cu traditii populare unele necrestine (pagane)  pastrate cu sfintenie pana astazi in mediul rural mai ales. Faptul ca lumea a amestecat sarbatoarea crestina a craciunului cu obiceiuri populare, si petreceri asta nu inseamna ca crestinii adevarati sa nu mai sarbatoreasca nasterea Domnului de Craciun. 

Extremistii care fac in acesta perioada atata circ pe mediile sociale impotrivindu-se sarbatoririi Craciunului, sunt mai degraba niste dezaxati indivizi care nu apartin de nici un cult sau apartin de secte gen Martorii lui Iehova sau altele de acest gen pseudo crestine care servesc mai degraba interselor  diavolului decat lui Dumnezeu. Iar in ce priveste bradul de Craciun este un element decorativ care creiaza bucurie copiilor dar nu numai lor. Bradul nu are nici o legatura cu idolatria pagana cum in mod fals insinueaza unii pretinsi crestini  (pseudocrestini), asta nu inseamna ca sa cheltuim sume exorbitante pe impodobirea lui, care chiar ne-ar putea duce la idolatrie. 

                                       Craciunul azi fără Hristos                     

                                                  

                                             

.

Fotbal în biserică

 Biserica  nondenomițională Harvest din Arad inființată de pastorul Cristian Barbosu  cunoscut pentru viziunea sa progresistă insușită de pe vremea cînd studia teologia în SUA este renumită pentru nonconformismul său dogmatic . Aici sa sustinut intens " închinatea contemporană" cu muzică modernă cu tobe și chitări electrice , dar și condamnarea așa-zisului "legalism" din bisericile tradiționale conservatoare. Acum aflăm de o noua inițiativa inovatoare menită să-i facă și mai  "relevanți" pe cei de la Harvest , urmărirea meciurilor de fotbal de la campionatul mondial în biserică .  Motivația,  concepția tradițională  a bisericilor de stil american că biserica este loc de socializare, un fel fel de club creștin menit să imbine utilul cu plăcutul. Dacă mai adăugăm aici și doctrina "Biserica condusă de scopuri"  a lui Rick Warren în care scopul suprem este păstrarea oamenilor în "biserică" cu orice preț , avem imaginea bisericilor de tip Harvest. Și din câte se pare Harvest nu este singura unde fotbalul a fost adus în biserică.

Dan Bercean redeactor șef la Radio Unison Zalău  și membru al Bisericii independente Harul ( fostă baptistă) nu la "iertat"  nici de data asta și ia dedicat o emisiune care a ajuns și pe canalul youtube , merită vizionat.

                                                 

sursa: https://crestinul-azi.blogspot.com/2022/12/fotbal-in-biserica.html

Mărturie - moarte clinică 11 ore și lumea de dincolo

 O mărturie detailată a experienței  trecerii  sufletului  în lumea spirituală  întâlnirea cu Isus și îngerii și revenirea pa Pământ .

DANIEL POPESCU - BISERICA RENOVAȚIO - PESTE 7 SLUJITORI ȘI 300 DE MEMBRI AU PLECAT

 Se trezesc la realitate adepții pastorului av. Florin Ianovici 

S.P.S.: Moștenirea Elisabetei a 2-a

 

Pastor Luigi Mițoi la Biserica Baptistă 2 Timișoara

                                                          Fetelor nu va lăsăți mângaiate 

                                       Vestimentația feminină este provocatoare pentru bărbați 

                                                                                             

                                                  

                           

                       

                  

Sfânta Parascheva - Misterul ocrotitoarei Moldovei & Top 7 lucruri despre moaște

 

                                                                                    

Vedetele de la Mic dejun cu rugaciune de la Palatul Perlamentului editia 2022

 Printre invitati sa numarat si pastorul Vladimir Pustan de la Beius ,acesta a beneficat de o prezentare de "superman" din partea unui admirator din Parlamentul Romaniei, "unul din cei mai mari predicatori " (sau unul din cei mai smecheri 😏 ) . Prodecens media ia facut si un video special cu cuvantarea sa care a beneficiat de nu mai putin de 30 000 de vizualizari in doua zile ! mai mult decat preotul prof. Constantin Necula (care apare zilnic la TVR) prezent si el la Parlament.

                                                                      

                                                   

                          

..                         

Trâmbițele îngerilor pe cerul Ierusalimului

                                                            Ovidiu Liteanu - Precum in cer 

Iminența răpirii Bisericii - Florin Antonie

 

Săracul milostiv

 

"Nu o să uit niciodată Crăciunul din acel an. Aveam 14 ani, Maria, sora mea, avea 16 ani, iar Jeni, cealaltă soră, nu împlinise încă 18 ani. Eram noi trei şi mama. Tata murise de 5 ani în accident la mină.

Cu o lună înainte de Crăciun, preotul nostru a anunţat o colectă specială pentru cea mai săracă familie din Biserică.

A cerut ca fiecare să economisească timp de o lună ceva bani ca să dea acelei familii pe care fraţii din comitet o vor considera cea mai săracă.

Ne-am gândit ce am putea face noi patru. Planul mamei a fost să mâncăm timp de o lună de zile numai cartofi. Astfel, puteam economisi 300 lei. De asemenea, dacă vom sta cu becul stins seară de seară mai puteam economisi 100 lei.

Eu cu Maria am facut curăţenie la câţiva bogaţi, iar Jeni a vândut ceva felicitări făcute de ea.

Seara pe întuneric, vorbeam şi ne imaginam cum familia aceea se va bucura. Eram în Biserică noi și încă 80 de membri, iar mama a calculat că se va strânge încă de douăzeci de ori atât cât avem noi, mai ales că preotul ne aducea aminte în fiecare duminică de colectă.

Cu o zi înainte de Craciun, am plecat cu Maria la magazin să schimbăm banii în bancnote nou-nouţe. Aşa învăţaserăm noi că trebuie să-I dăm lui Dumnezeu.

Am venit acasă cu 800 lei. Opt bancnote de câte 100 lei. Niciodată nu avuseserăm atâţia bani. Nu ne păsa că n-aveam haine de Crăciun. Noi eram fericite. N-am putut dormi toată noaptea de nerăbdare.

A doua zi, în ziua de Crăciun, ploua cu găleata, iar noi n-aveam umbrelă. Biserica era la 2 kilometri de casă, dar nouă nu ne păsa cât de ude vom fi. Jeni avea găuri în pantofi şi a pus nişte hârtie. Pe drum hârtia s-a udat, iar ea era leoarcă la picioare. Am stat bucuroase în Biserică, deşi am auzit câteva fete de la cor râzând de rochiile noastre cele vechi. Dar mai auziserăm asta şi nu ne-a durut. Cu banii în mână eram bogate. Când s-a facut colecta, mama a pus 500 lei, iar noi fiecare câte una de 100 lei.

Pe drum spre casa cântam de bucurie. La amiază mama ne-a făcut o surpriză. Cumpărase 10 ouă pe care le fiersese şi le-am mâncat cu cartofi prăjiti. Era ziua de Crăciun şi noi ne simţeam aşa de bine. Dar pe la ora 15 a venit la noi preotul. A chemat-o pe mama la uşă. Când a intrat mama în casă era albă ca varul şi ţinea un plic în mână. Am întrebat-o ce este în plic şi abia după jumătate de oră mama l-a deschis.

În plic erau opt bancnote de cate 100 lei si 40 de bancnote de 10 lei. În total 1.200 lei.

Nimeni n-a spus nimic, doar ne uitam la podea. Cu câteva minute mai înainte ne simţeam ca nişte milionare. Acum, cu plicul în mână, ne simţeam ca nişte copii teribil de săraci.

Nouă ne părea bine că suntem bogaţi față de alţii - că aveam cartofi. Apoi ştiam că suntem bogaţi că aveam o mama grozavă şi mulţi copii nu aveau mame defel. Ne bucuram că eram trei surori în casă şi atâtea familii nu aveau copii.

Ştiam că nu avem multe lucruri pe care alţii le aveau, dar niciodată nu ne-am gândit că eram săraci, dar în acea zi de Crăciun am aflat că eram.

N-a mai fost niciodată ca înainte. În săptămâna ce a urmat n-a vorbit nimeni în casa noastră.

N-am mai vrut să mergem la Biserică de ruşine, dar mama nu ne-a dat voie.

Mama ne-a întrebat ce să facem cu cei 1.200 lei, dar noi nu ştiam ce fac săracii cu banii.

80 de oameni au strâns 1.200 lei din care 800 i-au dat cei mai săraci oameni din Biserică".

sursa : V Pustan

.

Fraților, credința noastră s-o păzim

 

Răpirea Bisericii și mitul celei de-a doua șanse - Florin Antonie

 Un subiect de actualitate pentru  pastorii preocupati de Apocalipsa este revenirea lui Hristos si rapirea Bisericii pe care o analizeaza si deazbat sub toate aspectele . 

                                                                   

Sola Fide - numai Scriptura ?

Articolul următor a fost scris de Paul Pavao un american protestant care a ințeles doctrina Sola Fide într-un mod diferit  nefiind de acord cu interpretarea clasica data de protestanti, a lansat o intrepretare proprie originala a doctrinei luterane Sola Fide .

 Noul Testament nu spune clar și fără echivoc că cel care crede in Hristos este sigur măntuit fără nimic altceva ci mai degrabă spune că credința este prima condiție și cea mai importantă , urmeaza apoi celelate. Cum interpretam această Scriptură este foarte important.

Sola Fide  Aceste cuvinte vor schimba lumea.

O întreagă ramură nouă a creștinismului își va pune speranța în aceste cuvinte.

Sola fide. Numai credința. Martin Luther a scris pe marginea bibliei sale aceste cuvinte.

În afara marginii Bibliei lui Martin Luther și în afara traducerii pe care a făcut-o din Noul Testament, sunt acele cuvinte de fapt în Biblie?

Te-ai întrebat vreodată?  Desigur că nu. Ca și mine, știai că aceste cuvinte trebuie să aibă loc în mai multe locuri în Noul Testament.

Sunt acolo . În Iacov 2:24. "Non Sola Tantum"  Nu numai prin credință.

Singura apariție a frazei "credință singură" în Biblie:... nu numai prin credință. (Iacov 2:24)

Oamenii nu înțeleg Sola Fide astăzi. Reforma a ruinat-o pentru ei, aplicând Sola Fide la tot și la fiecare zonă a umblarii noastre creștine.

Confuzia noastră despre Sola Fide

"Întreaga ramură a creștinismului", care a fost dată de sola fide, nu sunt luteranii. Este vorba de evanghelici, un cuvânt care se aplică majorității denominațiunilor protestante, luterane sau altfel.

"Evanghelicii" este un cuvânt oarecum nedefinit. O carte pe care am citit-o a petrecut un întreg capitol încercând să o definească. Există totuși doctrine care marchează credincioșii ca fiind evanghelici. Sola Fide este una dintre ele. Cel puțin, evanghelicii conservatori îi vor ține.

O altă doctrină ținută de evanghelici este Sola Scriptura, Scripturile ca autoritate unică. 

În cea mai mare parte, denominațiile evanghelice țin la Sola Scriptura numai în cuvânt.

Acest lucru este valabil mai ales în domeniul Sola Fide.

Biblia face multe declarații contrare mântuirii doar prin credință. În bisericile evanghelice mai fundamentale veți fi în dezavantaj dacă vă faceți un obicei de a le cita.

Vreți niște exemple?

1. Nu poți fi creștin decât dacă abandonezi tot ce ai.

2. Dumnezeu va da viață veșnică celor care o urmăresc continuând cu răbdare să facă binele.

3.Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.

4. Şi dacă chemaţi ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtaţi-vă cu frică în timpul pribegiei voastre. (Be afraid your whole life, because God will judge you by your works).

5.Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu. 

Am putut lista mult mai mult. Recunoști pe oricare dintre cei pe care i-am enumerat?

1. Luca 14:33

2. Romani 2: 6-7

3. Galateni 6: 9

4. 1 Petru 1:17

5. Efeseni 5: 5

Biblia spune "credință în afară de fapte" și aceasta este Sola Fide. Cu toate acestea, Biblia spune și "nu numai prin credință", și asta este adevărat.

Am luat cele mai multe dintre acestea din epistolele preferate ale lui Martin Luther: Romani, Galatieni și Efeseni!

Să ne uităm la cel pe care l-am parafrazat cel mai mult, 1 Petru 1:17. Scrie:

 Şi dacă chemaţi ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtaţi-vă cu frică în timpul pribegiei voastre.

Nu este corect să spun că acest lucru vă avertizeaza să vă temeți toată viața pentru că veți fi judecați dupa faptele voastre?

Nu sugerez să tremurăm în frică de fiecare clipă a vieții noastre. Eu sugerez - pentru că acest verset avertizeaza - că ori de câte ori sunteți ispitiți, cunoaștiinta faptului că veți fi judecați după faptele voastre ar trebui să vă sperie și să vă opriți.

Iată punctul. Nu ne sperie! Evanghelicii - aceia care împing doctrina Sola Fide - ignoră, evită și scot in afara (elimina) aceste versete.  Vreau să credem ce au învățat apostolii și ce spune Biblia.

Ei insistă că versetele ca 1 Petru 1:17 nu au nimic de-a face cu mântuirea. "Veți pierde recompense", spun ei.

Acest lucru nu este adevărat.

Viața veșnică în scrisorile lui Pavel

Oricine a avut o pregătire de evanghelizare într-o biserică evanghelică, știe că creștinii au deja viață veșnică. Nu trebuie să aștepte la judecată.

"Cel care crede are viață veșnică", spune Isus în Ioan 6:47.

Acesta este Ioan.

Pavel nu folosește niciodată viața veșnică în acest fel. În cele câteva locuri unde este clar, Pavel se referă întotdeauna la viața veșnică ca o răsplată viitoare (Romani 2: 7; 6:22, Galateni 6: 8, 1 Timotei 6:19, Tit 1: 2, 7; celelalte 4 utilizări sunt neclare).

În unele aspecte, este important să se facă distincția între autori, așa cum vom vedea mai jos atunci când ne uităm la Sola Fide în Iacov.

Cum poate  numai credinta și nu numai credința să fie ambele  adevărate?

În sfârșit. Până la punctul.

Pavel împarte mântuirea în două etape.

1. Unu, suntem eliberați din lume și din robia noastră față de păcat. Ne-am născut din nou și am făcut noi creaturi în Hristos. Aceasta se întâmplă prin credință, în afară de fapte.

2. Doi, trăim viețile noastre ca creștini. Harul lui Dumnezeu ne permite să depășim păcatul (Romani 6:14). Duhul lui Dumnezeu ne permite să punem carnea în moarte (Romani 8:13). Atunci murim și suntem judecați ...... prin lucrări în afară de credință.

Se deosebește Paul într-adevăr?

Consistent.

Dar să ne uităm la locul unde se distinge cel mai clar între mântuirea noastră de lume și intrarea noastră în viața veșnică:

Mai mult, fiind acum îndreptățit prin sângele Său, vom fi mântuiți de mânie prin El. Căci dacă, când eram dușmani, am fost împăcați cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său, mult mai mult, fiind împăcați, vom fi mântuiți prin viața Lui. (Romani 5: 9-10)

Credința și faptele nu sunt menționate în mod specific aici. Ne vom uita la acestea într-un moment.

Dar uita-te la cât de mult este menționat:

Timpul trecut: În trecut, Paul spune că am fost împăcați și îndreptățiți. El mai spune că acest lucru a fost făcut prin moartea lui Isus și prin sângele lui.

Timpul viitor: În viitor, Pavel spune că vom fi mântuiți de mânie. Acest lucru se va întâmpla prin viața sa, mai degrabă decât prin moartea sa.

Moartea și sângele lui Isus sunt legate de îndreptățirea și reconcilierea noastră cu Dumnezeu în trecut. Cuvinte similare sunt folosite pentru a se referi la restul experienței noastre de mântuire în trecut. Noi murim față de  viața noastră veche, iar în botez suntem îngropați cu Hristos. Mântuirea noastră, în sensul intrării noastre în Hristos, se face numai prin credință, fără fapte. Nu ne putem ajuta niciodată să ne naștem din nou sau să devenim noi creaturi.

Odată ce se întâmplă acest lucru, ni se spune să nu obosim în a face bine (Galateni 6: 9).

 Ni se spune că trebuie să trăim prin Duhul și să omorâm faptele trupului (Romani 8:13). Acest lucru se întâmplă prin viața lui Hristos și nu prin moartea sa. În timp ce puterea aparține lui Hristos, alegerea ne aparține. Dacă trăim după trup, vom muri, ni se spune, dar dacă vom muri față de faptele trupului, atunci vom pune faptele trupului la moarte doar prin Duhul Sfânt. Nu avem puterea altfel. Dar alegerea de a trăi prin Duhul Sfânt este a noastră și nouă ni se poruncește în mod repetat (mai ales în Romani 8 și Gal 5) să facem acest lucru.

Așa cum spune Pavel, dacă prin Duhul am nimicit faptele trupului, atunci (și numai atunci) vom trăi. În Galateni 6: 8-9, Pavel leagă acest lucru de fapte bune ("a face bine"). Dacă nu obosim în a face bine, atunci vom suporta consecintele. Contextul clarifică faptul că vorbește despre culegerea vieții veșnice la judecată.

Pavel spune că mântuirea este prin credință, în afară de (fără) fapte (sola fide), dar de multe ori menționează și lucrări/fapte.Ori de câte ori spune că mântuirea este prin credință, el vorbește în timpul trecut al eliberării noastre de păcat și din noua noastră naștere în Isus.

In schimb, ori de câte ori spune că mântuirea este prin fapte, el vorbește despre judecată și despre a merge la cer.

Acest lucru este absolut consecvent.

Să folosim scrisoarea către Titus ca exemplu.

În capitolul 1, Pavel scrie: "Ei mărturisesc că Îl cunosc pe Dumnezeu, dar prin fapte îl negau, fiind neascultători și necorespunzători pentru orice lucrare bună" (v. 16).

Aici, el discută despre faptul că trăiește în prezent pentru Hristos și spune că cei fără fapte bune nu sunt doar improprii, ci abominabili. Primul Ioan folosește același fel de discuții foarte directe. Dacă nu există fapte bune, atunci nu există nici o neprihănire (1 Ioan 3: 7).

Aceasta nu este Sola Fide.

Dar în capitolul trei Pavel vorbește despre mântuirea din trecut și scrie: "Nu prin faptele neprihănirii pe care le-am făcut, ci prin mila Lui ne-a mântuit" (v.5).

Din nou, ceea ce sa întâmplat cu noi în trecut - eliberarea noastră din vechea noastră natură - este Sola Fide. Odată ce suntem eliberați, trebuie să dovedim prin faptele noastre că este așa.

Știu cât de înfricoșător este pentru un evanghelic să spună că avem ceva de dovedit prin faptele noastre. Cu toate acestea, Biblia vorbeste despre a ne dovedi prin faptele noastre in mod repetat.

 Ei mărturisesc că îl cunosc pe Dumnezeu, dar în fapte îl negau. (Tit 1,16)

     ... în toate lucrurile care îți arată că ești un model de fapte bune. (Tit 2: 7)

    Un om poate spune: "Tu ai credință și am fapte." Arată-mi credința fără faptele tale și îți voi arăta credința mea prin faptele mele. (Iacov 2:18)

Cine este înțelept și învățat printre voi? Lăsați-l să arate prin comportamentul său faptele sale în blândețea înțelepciunii. (Iacov 3:13)

    [Isus vorbea] "Fiți vigilenți și întăriți lucrurile care rămân, pentru că nu mi-am găsit lucrările desăvârșite înaintea lui Dumnezeu ... Aveți câteva nume, chiar și în Sardis, care nu și-au pângărit hainele și vor merge împreună cu mine, pentru că sunt vrednici. " (Apoc. 3: 2,4)

Trebuie să înțelegem că sola fide, credința singură, se aplică numai pentru a fi creat din nou născut din nou  - de către Isus. Pentru creștini, este ceva care sa întâmplat în trecut.

Acum, totuși, după cum spune Pavel, "afirmă aceste lucruri în mod constant, pentru ca cei care au crezut în Dumnezeu să fie atenți să păstreze faptele bune" (Tit 3,8).

Ce putem spune despre alți scriitori?

Ceilalți autori ai Noului Testament nu sunt Paul. Pavel este teologul desăvârșit. El explică cu atenție Sola Fide și explică unde se aplică.

Ceilalți scriitori ai Noului Testament nu. Ei leagă întreaga mântuire împreună și vorbesc despre credință și fapte împreună, alunecând ușor de la unul la altul.

Slavă lui Dumnezeu pentru Pavel. El explică lucrurile pe înțelesul nostru. Pe de altă parte, explicațiile sale lungi și atente pot fi greu de urmat.

Deci, mulțumim lui Dumnezeu și pentru ceilalți autori. Ei nu explică lucrurile la fel de precis, dar sunt mult mai ușor de înțeles.

Noi, evanghelicii, accentuăm prea mult explicațiile exacte și acuratețea doctrinară asupra problemelor secundare.

Iacov de exemplu, este extrem de ușor de înțeles. Noi evanghelici ne place să spunem că Iacov 2: 14-26, pasajul său asupra credinței și a faptelor este dificil, dar spunem doar pentru că nu suntem de acord cu aceasta. Într-adevăr, e foarte simplu. Dacă aveți credință dar nu și fapte (works) nu veți fi mântuiți. Cât de greu este să înțeleg?

Problema este că am dezvoltat o teologie, Sola Fide, care nu ne permite să credem asta.

În acest sens, urmărim pașii lui Martin Luther. El credea în Romani 3:28 și Iacov 2:24 nu putea fi niciodată împăcați. Astfel, în introducerea sa în Noul Testament, el numește epistola lui Iacov "o epistolă de paie", care nu are "nimic din natura Evangheliei in ea".

Acum este un nou mod de a reconcilia pasajele biblice!

Sola Fide: Adevăratul și miticul

Chiar dacă Biblia nu spune niciodată în mod direct sola fide sau credință singură, cu excepția faptului că o neagă în Iacov 2:24, sola fide este clar biblică. De exemplu, Pavel scrie:

Căci prin har sunteți mântuiți prin credință, și nu de la voi înșivă. Este darul lui Dumnezeu, nu al faptelor, ca nici un om să nu se laude. (Efeseni 2: 8)

Aceasta este cu siguranta sola fide, credinta complet diferita de lucrari.

Cu toate acestea, acesta nu este singurul cuvânt al lui Pavel în această privință. Faptele sunt evident importante pentru el, deoarece în aceeași epistola el îi avertizează pe creștinii din Efes că oamenii imorali, necurați și lacomi nu vor moșteni  Împărăția lui Dumnezeu (5: 5). Nu putem spune că faptele  nu contează.

Mai sunt și alte lucruri pe care ar trebui să nu le mai spunem.

Este comun pentru evanghelici să spună: "Credința și nimic, nu puteți adăuga nimic la credință".

În trecut, dacă vorbim despre modul în care am intrat în Hristos, atunci este adevărat că este credință și nimic. Cu toate acestea, odată ce se întâmplă acest lucru, nu numai că puteți, dar trebuie să adăugați la credință. Este o comandă biblică directă!

Adăugați la credință fapta ... (2 Petru 1: 5, NKJV)

Fapta nu este singurul lucru pe care ar trebui să-l adăugăm la credință. De asemenea, trebuie să adăugăm cunoștințe, auto-control, perseverență, evlavie, bunătate frățească și iubire.

Dacă nu o facem și dacă nu o facem cu sârguință, nu vom intra în Împărăția veșnică a lui Isus.

Așa spune 2 Petru 1: 5-11, oricum.

Un pic de ajutor ...

Știu că lucrurile scrise pe această pagină pot fi șocante. Lasă-mă să încerc să te ajut.

În primul rând, ceea ce vă spun este ceea ce credeau toți in  bisericile apostolilor.

 Îți amintești de  Policarp, episcopul din Smirna numit de apostolul Ioan? El a spus că suntem mântuiți prin har și nu prin fapte, dar ne-am întors și am spus că Dumnezeu ne va ridica cu Hristos numai dacă păzim poruncile lui și facem voia lui.

Cuvintele lui Polycarp se potrivesc perfect lui Pavel. Când vorbește în timpul trecut al mântuirii noastre, spune că este prin har și nu prin fapte. Când vorbește despre înviere și intrare în Împărăție în viitor, el vorbește doar despre fapte.

Absolut consecvent.

În al doilea rând, deși este uluitor să ne gândim că ar putea să greșim într-o problemă atât de importantă - și evanghelicii pretind în general, că au dreptate în toate privințele - tocmai am aplicat prea mult un adevăr. Sola Fide este adevărat. Pur și simplu nu am înțeles că este adevărat când spune că te-ai născut din nou. Nu este adevărat atunci când este aplicat judecății.

O mică poveste

Keith Green - faimosul cântăreț creștin care a murit în 1982 - are un album live cu melodia despre oile și caprele lui Matei 25. Când Keith se termină cântând pe album, el lovește la pian și spune: "Singura diferență dintre oi și capre este ceea ce au făcut ... și nu a făcut ..."

Prima dată când am auzit asta, am fost șocat. De fapt, am fost ofensat. Nu putea să spună asta! Este o încălcare completă a Sola Fide.

Apoi cum m-am gândit la asta de-a lungul anilor si  am depășit starea de ofensa. Cum aș putea fi jignit? A fost corect!

Aproape un deceniu mai târziu, conducem prin Tyler, Texas și  ascultând radioul creștin am auzit se ca  faceau apeluri pentru donații către o bancă de hrană pentru cei săraci.

În timp ce cele doua gazde au vorbit, unul dintre ei a ajuns la judecata oilor și a caprelor.

 A fost o potrivire naturală pentru că se concentrează asupra lucrurilor cum ar fi hrănirea celor flămânzi. În timp ce vorbeau, unul dintre ei a menționat că singura diferență dintre cei care merg în rai și cei care merg în iad - cel puțin în Matei 25 - este faptele lor.

Odată ce ia ieșit acesta frază din gură sa așternut tăcerea. Își dădu seama brusc de ce spusese și era îngrozit.

Respectivul se chinuia ,încerca să-și ia afirmația înapoi. Am râs când am ascultat. - Niciodată nu o vei putea lua înapoi, prietene, mi-am spus la radio. "Este adevărat, și Dumnezeu nu ne va lăsa să ratăm".

Un cuvânt final: Harul

Gândiți-vă la această secțiune ca la un fel de apendice. Trebuie să menționez grația.

Harul este adesea folosită astăzi ca sinonim pentru mila. Noi credem că pentru că mântuirea este prin har, atunci nu trebuie să facem fapte bune. Noi intelegem complet gresit harul.

Există o descriere excelentă a harului în scrisoarea adresată lui Titus:

 "Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat  şi ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie"

E clar, nu-i așa?

Pavel adaugă că păcatul nu va avea putere asupra noastră din pricina harului (Romani 6:14). Scriitorul Evrei ne spune că harul ne ajută la nevoie (4:16).

Harul este altceva decât mila. Mila este minunată singură. Slavă Domnului pentru îndurare. Nu avem nevoie de alt cuvânt. Avem nevoie de har pentru a fi ceea ce este.

Harul este o putere din partea lui Dumnezeu care ne învață, care ne dă putere asupra păcatului, care ne ajută în timp de nevoie și care ne dă daruri spirituale pentru a face lucrarea lui Dumnezeu (1 Petru 4:10).

Gândiți-vă la acest lucru când citează în continuare Efeseni 2: 8. Poate nu este ideea dulce (dar falsă) că Dumnezeu va trece cu vederea păcatul dacă ne-am naște din nou, dar este un gând mult mai bun. Imaginați puterea inerentă acestor versete când înțelegeți cu adevărat ce este harul:

Căci prin har sunteți mântuiți prin credință, și nu de la voi înșivă. Este darul lui Dumnezeu, nu prin fapte ca nici un om să nu se laude. Căci noi suntem lucrarea Lui, creată în Hristos Isus pentru fapte bune, pe care Dumnezeu a rânduit-o înaintea noastră ca să intrăm în ele. "(Efeseni 2: 8-10)

 Prin har, sunteți mântuiți. Această putere minunată de la Dumnezeu rupe puterea păcatului peste noi și ne permite să fim creați în Hristos Isus pentru fapte bune. Scopul harului este acela de a produce un popor pentru Hristos, care este zelos pentru fapte bune (Tit 2: 11-14).

Ar trebui să ne gândim la aceste lucruri data viitoare când folosim harul ca scuză pentru lumesc.

Sursa : https://www.christian-history.org/sola-fide.html

Biserica Catolica condusa de Papa de la Roma in evul mediu a deviat nepermis de mult de la crestinismul adevarat propovaduit de apostoli promovand erezii cumplite precum indulgentele prin care spuneau ca pot vinde iertarea de pacate si eliberarea sufletelor din purgatoriu prin plata unor sume de bani. Aceste erezii l-au revoltat pe preotul catolic Martin Luther care a incercat sa reformeze Biserica Catolica in secolul XV dar a sfarsit prin a fi excomunicat,in acest mod ruptura a devenit totala intre Biserica Catolică si reformatori . 

Martin Luther a trecut in cealata extrema eliminand total faptele dintre elementele de baza a credintei crestine . Însă dat fiind contextul in care a avut loc reforma poate nu ar trebui să-l jedecăm prea aspru pe Luther, nu este exclus ca atunci acesta să fi fost singura alternativa pentru a cotrabalasa devierea bisericii catolice ...poate (?).

 Insa in prezent adepții doctrinei luterane Sola Fide  au șansa sa reevalueze doctrina elaborată de Martin Luther in secolul al XV  si sa o puna in acord cu Sfanta Scriptura. Pentru ca este evident ca ori cat ar parea de atragatoare acestă doctrină care promoveaza ideea mântuirii sigure numai prin simpla credintă, oricine studiaza atent Scriptura poate constata ca Cuvantul lui Dumnezeu nu sustine aceasta teorie sub forma prezentată de Luther .

 In final putem trage concluzia ca nici una din cele trei ramuri ale crestinismului, catolicism, ortodoxie si protestantism  nu are ca fundament Scriptura  in litera si spiritul ei ,ci doctrine proprii prin care interpreteaza Scriptura după cum le vine lor bine in asa fel incat sa se potriveasca cu doctrina proprie . 

.