sâmbătă, 27 iulie 2024

Care este deosebirea dintre creștinismul Reformat și cel Neoprotestant Video

 

                                                   Interiorul  Bisericii Reformate Bucuresti

Există neoprotestanți care pentru că nu au intrat în contact direct cu protestanții  traditionali sunt tentați să-i confunde cu unii de-ai lor și totuși care este deosebirea între cele două forme de protestantism ? În ce privește aspectul lăcașului de cult nu sunt mari deosebiri între bisericile reformate și cele neoprotestante  în sensul că nici una din ele nu este decorată cu picturi și icoane (Reformații au în plus un spațiu ce amintește de un altar). Din punct de vedere doctrinar însă există deosebiri semnificative . 

 Scurt istoric

Biserica Evanghelică Reformată a luat naștere în secolul al XVI  doctrina Bisericii Reformate se bazează pe interpretările scrierilor din Noul Testament  enunțate de Huldrych Zwingli și Jean Calvin intre 1530-1540. Printre doctrinele elaborate de aceștia este și cea a predestinării.



În cei priveste pe neoprotestanți  să luam exemplul baptiștilor prima Biserica Baptistă a luat fiiță în anul 1609 în Olanda ca urmare a Reformei Radicale ințiate de anabaptiști . 

Doctrina 

 Baptiștii au la bază doctrina protestantă elaborată de Martin Luther (Sola Sciptura , Sola Fide etc.) plus o doctrină proprie în care se pune accent pe credință, pocaință, naștere din nou, laudă și închinare. 

Deosebirea esențială între protestanți și neoprotestanți este ca cei din urmă s-au întors mai mult la învațătura din Biserica Primara unde pocaința și nașterea din nou erau doctrine de bază  dar au fost "uitate" pe parcurs de bisericile tradiționale. Deasemeni Reforma Radicală a reintrodus botezul adulților practicat în primul secol.

Pe de alta parte protestanții Reformați se consideră parte a bisericii traționale  dar reformate de la care a moștenit unele practici precum liturghia , pe când neoprotestanții au tendința de a nu recunoaște Biserica Creștină  de la sfârșitul primului secol până la Reforma din secolul XVI. Aici s-ar putea să fie o problemă. 

Așa s-a ajuns să-și facă unii np "cluburi religioase" ignorând 2000 de creștinism și imaginându-și că creștinismul a început odată cu ei. Istoria Bisericii Creștine nu poate fi ignorată. 

În continuare vă ofer punctul de vedere al unui pastor al Bisericii Evanghelice Reformate din București despre neoprotestanți , care nu este întodeauna obiectiv, dar privit din perspectiva unui protestant nepocăit și "nenăscut din nou" .  Sf. Scriptură spune : Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu”.  Protestanții tradiționali precum Reformații și Luteranii nu cunosc și nu practică această doctrină esențială în creștinismul apostolic al nașterii din nou și nici pocăința (decât mai mult teoretic).   Pastorul are și unele interpretări privitoare la închinarea la neoprotestanți  care pot părea șocante dar sunt parțial adevărate . 

                                                       


 






sâmbătă, 20 iulie 2024

De ce creștinismul apostolic al primului secol nu a fost ortodox, catolic , baptist sau penticostal


Modul cum doctrina denaturează conținutul autentic al Scripturii 




Fiecare cult creștin recunoscut are la bază o doctrină prin care interpretează Scriptura
Doctrina Bisericii Ortodoxe dar și a celei Catolice iși are fundamentul în învățăturile părinților bisericesti ce au trăit între secolul II și V și al hotărârilor Sinoadelor Ecumenice începând cu cel de la Niceea din anul 325. 
Cultele Protestante (Luterani, Reformati) și Neoprotestante (Baptiști, Penticostali, Creștini după Evanghelie) interpretează Scriptura pe baza doctrinei protestante concepută de Martin Luther și Jean Calvin în secolul XV. Penticostalii au în plus doctrina inițiatorilor dogmei penticostale respectiv Chales Fox Parham.
 La adventiști și alte grupări dizidente s-au adăugat  și alți mentori spirituali precum William Miller și Ellen White, etc.
Deosebirea între toate aceste culte și Biserica Creștină Apostolică inființată în primul secol de Hristos și apostoli este că cea apostolică nu interpreta Scriptura prin prisma unei doctrine inventate de oameni care deformează interpretarea inițială a Scripturii. În ce mod ?
  Să luam doar câteva exemple, doctrina luterana pune faptele pe plan secund , aproape că le desființează , Luther manifestand o adverstitate furibundă împotriva faptelor fiind revoltat de rolul pe care Biserica Catolică la acordat faptelor pentru obținerea mântuirii culminand cu cumpărarea de indulgențe. Chiar dacă clerul catolic a exagerat cu rolul faptelor în sensul interpretat de ei prin vânzarea de indulgențe, asta nu justifică negarea rolului faptelor în creștinism care este unul esențial evidențiat în multe pasaje din Noul Testament precum Matei cap. 25 (judecata finală) Epistola lui Iacov și multe altele. Aceste pasaje din Scriptură au fost trecute sub tăcere în multe biserici neoprotestante pe motiv că așa ne învață Luther că faptele nu au nici o valoare singura lucru care conteaza este credința (la care neoprotestanții au adaugat și pocaința). Acesta este doar un exemplu despre  cum doctrina poate deforma ințelesul autentic al Scripturii .
În ce privește Biserica Ortodoxă și Catolică, acolo puzderia de invățături introduse de părinții bisericești și sinoadele ecumenice au ajuns să formeze baza și fundamentul doctrinei ortodoxe iar Scriptura singura care este invațătura autentica a lui Hristos și apostolilor este pusă pe plan secund și deformată total prin interpretarea dată de sinoade conduse de împarat  și părinți bisericești.
                                               

  În principiu orice cult creștin are nevoie de o doctrină care sa fie un ghid în modul de ințelegere al Scripturii și al credinței creștine, dar aceasta doctrină nu ar trebui sa fie pusă deasupra Scripturii. 
Spre exemplu în institutele teologice neo/protestante studenții învață nu ce a spus frantele Domnului Iacov despre fapte ci ce a spus Luther despre epistola lui Iacov- că este " o epistola de paie" - în concluzie o putem pune deoparte , se predică din ea o dată pe an sau poate niciodata . Sau nu ce a spus Hristos în Evanghelia dupa Matei capitolul 25 despre judecata finală ci ce a spus Luther despre judecată ca ea nu există pentru cei care cred. Bineînțeles că de la anvon nu se menționează niciodată numele lui Luther dar modul cum se predică ne arată cine stă în spatele predicii.
 La fel se înamplă și la ortodocsi unde este pus pe primul loc ce a afirmat sfântul ....Augustin sau Atanasie sau Sinodul de la Efes  despre un verset sau altul din Scriptură și în funcție de ce au scris aceia se interpretează un verset sau altul din Scriptură.
 Este un exemplu destul de elocvent despre cum doctrina denaturează Scriptura în cultele de astazi. De aceea nu putem pune semnul egal între Biserica din primul secol și bisericile de astăzi . Adevărul absolut este doar în Scriptură.


.

marți, 16 iulie 2024

Este Biserica Harvest Arad biserică baptistă ?

 


Am auzit deseori pe internet comentarii în care se spunea despre Biserica Harvest din Arad că ar fi biserică baptistă dar nu este așa . Pastorul Barbosu a fost pastor baptist cânva în tinerețea s-a dar în 2013 și-a dat demisia din cultul baptist în urma unor conflicte cu biserica din care făcea parte. Pastorul Cristian Barbosu în urma studiilor teologice care le-a efectuat în urma cu 15 ani în SUA a intrat în contact cu culte americane de orientare liberală precum Harvest Bible Fellowship. După întoarcerea în România nemaigăsindu-și locul în cultul baptist a iesit din rândul baptiștilor și și-a format o biserică independentă de orientare teologică "Harvest Biblie Fellowship". Ulterior pastorul Barbosu și-a creat o noua familie de biserici moderne de inspirație americană  pe care a numit-o "Vertical Church (Europe)". 

Bisericile Harvest nu au nici o tangență cu doctrina baptistă și  sunt renumite prin forma de manifestare care uneori ne amintește de un club religios, cu muzică " contemporană" de toate stilurile.  În timpul campionatului mondial de fotbal de anul trecut și-au instalat un ecran uriaș în sala bisericii și a invitat membrii să vizioneze meciurile în biserică, aceasta fiind noua viziune futurista "verticală" despre biserica modernă a celor de la Harvest .

                                                   


               .                                               

                                                           

vineri, 14 iunie 2024

Mitul celor 10000 de secte versus Biserica Ortodoxa cea una


 Exista in anumite medii de propaganda a BOR o naratiune care spune ca lumea crestina se imparte intre Biserica Ortodoxa , cea Catolica si vreo 10 000 de secte. Este o afirmatie evident falsa din cel putin doua motive , crestinismul legal si oficial nu se imparte in ortodocsi si secte , pe de alta parte nu exista zece mii de secte. 
Reforma protestanta din secolul XVI a fost recunoscuta in intreaga lume  de secole,  sa vii tu ca ortodox etc. in anul 2024 si sa afirmi ca protestantii sau neoprotestantii sunt sectanti  sau sectari este o dovada de incultura (ca sa nu spun prostie). O organizatie religioasa recunoscuta de stat ca si cult crestin nu poate fi secta dupa o difinitie inventata de BOR  pentru ca se ia in considerare recunoasterea oficiala a statului roman si cea pe plan international si nu opinia unor exaltati fanatici dintr-un  cult sau altul iar biserica ortodoxa conform legii este tot un cult ca fel ca oricare altul. 

Cu siguranta ca exista culte si exista secte dar acestea din urma sunt cunoscute pentru ca au anumite caracteristici specifice si nu sunt recunoscute ca culte crestine de catre stat. 

https://sectereligioase.wordpress.com/

In nici o tara din Europa sau America  nu sunt considerate secte confesiuni neoprotestante precum Baptisti, Penticostali, Crestini dupa Evanghelie  la nivel oficial de stat. 

La nivel mondial sunt intradevar cateva sute de denominatiuni cum sunt numite pe Wikipedia dar denominatiune nu este echivalent cu secta ci este o asociatie de biserici locale.

De exemplu in SUA sunt 38 de milioane de baptisti (25% din populatie) datorita teritoriului vast al tarii acestia sunt impartiti in cateva zeci sau sute de organizatii cea mai mare fiind  South Baptist Church . Acestea au in comun anumite principii si se claseaza in una din cele 3 categorii de curente de doctrina  conservator, fundamentalist sau liberal . Fundamentalistii sunt cei mai stricti in respectarea ad literam a Scripturii, îi urmeaza conservatorii, iar liberalii sunt cei mai "relaxati" adica mai libertini in doctrina. 

Aceste organizatii sunt numite in SUA denominatiuni, asta nu inseamna ca sunt fragmentati in o mie de "secte" ci de organizatii pentru ca practic fac parte din acelasi cult iar diferentele sunt minore. 

Nici ortodocsii nu sunt toti "una" cum pretind , sunt impartiti in mai multe categorii  Ortodocsi Rasariteni , Ortodocsi Orientali, Copti, Siriaci etc. sunt cateva zeci sau sute de organizatii pe plan mondial. 

In plus fiecare stat are propria biserica autonoma, cu particularitatile sale specifice....Nu exista o singura biserica ortodoxa cu o conducere unica  precum cea catolica  . In plus in Biserica Ortodoxa Romana exista cel putin doua ramuri, cea seculara majoritara  si Oastea Domnului care functioneaza dupa alte principii  la ei este interzisa, bautura, fumatul, dansul, traierea in orice pacat etc. Preotii de la Oaste predica un mesaj diferit decat cei din lume (din lumea ortodoxa).

                                            


 Asa ca nici vorba de Biserica unica versus secte , aceasta este doar o fabulatie, pe romaneste o minciuna cu scop de manipulare  a ortodocsilor impotriva protestantilor si neoprotestantilor.

 Iar argumentul propagandei BOR ca aceasta ar fi Biserica "cea una" infiintata de Hristos este un alt fals, Biblia este prima dovada ca Hristos nu a infiintat Biserica Ortodoxa ci Crestina Apostolica sau primara care nu era de rit ortodox. Exista dovezi solide istorice ca atat biserica ortodoxa cat si cea catolica au aparut in perioada domniei impartului Constantin sec. IV acestea fiind bisericile sobornicesti - intemeiate in urma hotararilor Sinoadelor Ecumenice, adica doctrina lor isi are fundamentul in deciziile Sinodelor si invataturile parintilor bisericesti din acea perioada . In rest sunt fabulatii si propaganda .

In ce priveste cultele crestine din Romania sunt listate pe saitul ofecial al guvernului. 

 http://culte.gov.ro/?page_id=57

Denominatiunile si organizatiile religioase de tot felul sunt afisate pe saitul Wikipedia aici :

https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Christian_denominations_by_number_of_members


..


marți, 28 mai 2024

Biserica Apostată, Închinarea satanică - Prof. Ioan Panican

Un subiect "fierbite" muzica contemporană , Hilsong, cei care au adoptat aceste stiluri muzicale moderne copiate în mare parte din muzica lumii o consideră o închinare autentică chiar dacă este evident o combinație între teme religioase și divertisment. Abordând acest subiect la o televiziune creștină din SUA profesorul Ioan Panican (penticostal)  o numește o închinare apostată, satanică. 






luni, 27 mai 2024

S-a dus "luna de miere" dintre baptiști si carismatici

 


In anul 1990 în România a luat ființă Alianța Evanghelică , la inițiațiva baptiștilor, din această organizație fac parte Cultul Baptist, Creștinii după Evanghelie și Cultul Penticostal. Scopul creierii acestei alianțe a fost o reprezentare mai puternică a evanghelicilor în raport cu statul dar și o colaborare în organizarea de  evanghelizări .  Un prim rezultat fiind rețeaua Radio Vocea Evangheliei din inițiativa pastorului baptist Iosif Țon dar și cîteva evanghelizări pe stadioane în mai multe orașe din țară cu participarea unor  evanghliști din SUA intre anii 1991 - 2000.  

În anul 1995 Alianța Evanghelică a invitat în țară pe  David Yonggi Cho pastor carismatic din  Seul la cea mai mare biserică creștina din lume. Evanghelizarea a ținut 3 zile la Sala Polivalentă din București, traducători au fost doi pastori baptiști. 

Anii au trecut și treptat colaborarea între culte s-a rărit până la dispației fiind înlocuită cu concurența. Mai nou nondenominaționalii carismatici apariții recente au preluat inițiativa prin Tony Berbece și asociații de la cei numiti de unii "cluburile" Vertical si Harvest. 

Aceștia organizează evanghelizări la care cheamă neoprotestanți din toate cultele dar cu un scop ascuns, de ai racola în organizațiilor lor religioase și uneori mai și  reușesc, de aceea reacția baptiștilor este pe măsură . Și până la urmă chiar dacă neoprotestanți din alte culte nu trec efectiv la Profides &co , faptul că devin susținători ai lor tot dovedesc că au căzut în plasa carismatică.  



      .                                                  



miercuri, 22 mai 2024

Menoniții, o comunitate creștină ultra-conservatoare


Pentru traducere in limba romana accesați setările din partea de jos a imaginii și alegeți limba româna sau treceți direct pe youtube 



.

duminică, 19 mai 2024

Prin ce se deosebesc carismaticii de penticostali ?

 


Pentru ca am fost o persoana foarte deschisa si dornica sa cunosc credinta adevarata si am frecventat atat biserici penticostale cat si  carismatice cred ca am reusit sa-mi fac o imagine cât de cât corecta despre  ambele incat sa pot  face diferenta intre cele doua.

In bisericile penticostale se pune accent pe botezul cu Duhul Sfant , in unele biserici se merge cu aceasta doctrina pana la extrema periculoasa  care suna cam asa : "Daca nu esti botezat cu Duhul Sfant -semnul fiind vorbirea in limbi - inseamna ca nu ai Duhul Sfant si mantuirea ta e pusa sub semnul intrebarii " asta nefind totusi o opinie generalizata .

 Am cunoscut biserici in care privitul la televizor era considerat un pacat, in conseciinta nimeni din acea biserica (de vreo 400 de membri) nu avea televizor in casa. In biserica exista practica marturisirii pacatelor pastorului care se facea in privat inaintea serviciului  .

Dupa Cina Domnului bolnavii ieseau in fața anvonului se puneau pe genunchi si  un grup de frati îi ungea cu undelemn si se rugau pentru vindecarea lor, se spunea ca unii se vindecau miraculos. 

In bisericile penticostale se pune accent pe vestimentatie , purtarea baticului la femei, rochie , imbracaminte decenta in biserica, fara bijuterii, machiaje . Barbatii si femeile stau separati in banci , asta era regula in toate bisericile de pocaiti pana nu ne-a lovit modernismul . Muzica din bisericile penticostale este preponderent  traditionala, se foloseste mult acordeonul .

Unii penticostali s-au separat de biserica lor si si-au infiintat biserici carismatice, un caz celebru fiind Tony Berbece .

 Prin ce se deosebesc bisericile carismatice de cele penticostale ?

 In primul rand muzica la carismatici este pusa pe primul loc stilul folosit fiind cel "contemporan" adica pop rock pe versuri religioase de aceea atrage multi tineri. Atmosfera este mai libertina, tinuta nu este atat de strict reglementala, nu se poarta batic, unele femei poarta pantaloni, cercei, inele, machiaje in unele cazuri. 

Daca la penticostali se pune accent pe vorbirea in limbi la carismatici se pune accentul pe vindecari miraculoase, in principiu carismaticii cred ca Dumnezeu doreste ca omul sa fie sanatos si prosper. 

Deosebirea la capitolul rugaciuni pentru vindecare este ca la penticostali astfel de rugaciuni cu punerea mainilor si ungere cu undelemn sunt ocazionale se practica de obicei doar in unele biserici, pe cand la carismatici este peste tot si aproape la fiecare serviciu. La unii carismatici in timpul rugaciunii persoana atinsa de pastor cade pe spate. 

 Pentru a dovedi ca se fac vindecari in masa carismaticii (la nivel international) recurg la tot felul de practici unele imprumutate din spiritism cunoscutul fenomen Kundalini dar nu numai. Domeniul spiritelor este unul alunecos si periculos... nu stii pana la urma cu ce fel de duh intri in contact. Greu de inteles cum este posibil ca desi atat penticostalii cat si carismaticii invoca aceiasi calauzire a Duhului Sfant au pareri divergente (chiar opuse) in multe privinte precum stilurile muzicale acceptate in biserica crestina, libertatile in privinta vestimentatiei, bijuterii, machiaje , etc. 

 Este cel putin ciudat cum de este posibil ca de la aparitia crestinismului muzica lumeasca sa fie interzisa in lacasul de cult, iar carismaticii sa foloseasca aceste stiluri de muzica cu origini lumesti in lacasul de cult si la  evanghelizari . Oare sa fie acelasi duh care ne calauzeste sau nu ? Unii presupun ca nu si atunci unde e problema ?  

Datorita accentului pus pe vindecari miscarea carismatica a trecut pe primul loc in lume la capitolul "evanghelizari " sau altfel spus prozelitism carismatic in masa. 

                                                                                 


    


 

    

marți, 14 mai 2024

Care este Biserica Creștină adevărată cea care are o formă instututionalizată sau cea fară cult ?

 


În ultima perioadă în special pe saiturile de socializare sunt tot mai mulți care afirmă că Biserica Creștină adevarată este cea  neinstituționalizată, care nu aparține de nici un cult pentru că  așa ar fi fost și cea din primul secol. Cea mai mare parte a celor care resping ideea de cult sunt se pare persoane care au fost excluse dintr-un cult , dar și cei care au fost influențati decisiv de cei care au avut conflicte cu cultele. 

Ce este un cult 

Cultul creștin este o organizație religioasă  formată din credincioși  care urmează o formă de credință, pentru ca statul să iți recunoască statutul de cult trebuie să îndeplinești o serie de condiții . Fiecare cult are o doctrină proprie prin care este interpretată Scriptura , toate cultele numite evanghelice au la bază doctrina protestantă   "Sola Scriptura" (cele cinci Sola) la care se adaugă câteva particularitați specifice cultului. 

Avantajele și dezavantajele cultului 

Existența doctrinei asigură o interpretare unitară a Scripturii, asigurarea unui cadru organizat pentru funcționarea cultului , existența institutelor teologice care pregătesc pastori pentru păstorirea turmei lui Hristos.
Dejavantajele existenței cultului dar mai ales al doctrinei este că doctrina poate denatura interpretarea naturală a Scripturii prin interferența cu doctrina (care este inventată de oameni).
Cel mai concludent exemplu dintre cultele neoprotestante este cel al adventiștilor unde doctrina are derapaje  grave spre legalism- exagerarea importanței sabatului, învațătura Elenei White , negarea existenței sufletului și al iadului sunt devieri nepermise de la creștinismul apostolic. 
Fie că se acceptă sau nu majoritatea cultelor sunt influențate de doctrina care le deviază de la cuvântul curat al Scripturii.
Câteva exemple:  La baptiști doctrina luterană are o influență importantă în interpretarea Scripturii, faptele fiind considerate de cei mai mulți facultative (aducând ca argument citate din VT "o haină murdară înantea Domnului") deși in Noul Testament sunt considerate obligatorii (ex. Matei 25; Iacov etc.). De asemenea doctrina cesaționistă este discutabilă .
La penticostali exagerarea importanței darurilor spirituale care devin o normă aproape obligatorie, botezul cu Duhul Sfânt , proorociile duse la extrem. 
La carismatici exagerarea darurilor spirituale duse la extrem, uneori cu derapaje grave spre ocultism, evanghelia prosperității. 
Pe ortodocși și catolici nu-i mai luăm în considerare că acolo Biblia este considerată mai degrabă o anexă, baza doctrinei lor fiind învățăturile părinților bisericesti și sinoadelor ecumenice care sunt învațături omenești.  
  Să ne aminim că creștinismul apostolic nu conținea doctrina Luterană și nici cea a Elenei White sau alți profeți , părinți bisericești sau sinoade ecumenice. 

Biserica neafiliată unui cult - avantaje și dezavantaje 

Faptul că în primul secol Biserica nu era organizată instituțional sub forma de  cult , nu înseamnă neaparat că acesta ar fi singurul model de biserica creștină acceptabilă și care ar trebui urmat pentru eternitate.
 Adunarea creștinilor în grupuri neinstituționalizate prezintă unele avantaje dar și dezavantaje. 
Avantajul este ca adunările din case au cheltuieli mai mici cu intreținerea , lipsa pastorului  plătit, banii adunați la colectă putând merge teoretic la cei săraci , în afara sumei necesare pentru mici cheltuieli de intreținere a locului de adunare. Scăpam de Luther și de Elena White sau alți profeți, părinți bisericești și sinoade ecumenice.

Dezavantajele adunărilor în case , fără cult sunt în primul rând de ordin dogmatic, lipsa unui doctrine clare duce inevitabil la interpretări divergente a Scripturii.
Un caz pe care l-am cunoscut pe internet, un american fost baptist a decis să iese din cult și să caute o biserică care să fie fix ca  cea apostolică din primul secol . A cunoscut alți vreo 5-6 cu idei asemănătoare lui și au încercat să constituie o biserică fără cult identică cu cea din primul secol. La scurt timp au început să apară disesiuni între ei, fiecare avea o interpretare proprie și diferită de a celorlalți și nu după mult timp s-au desparțit. Americanul și-a împartășit experiența pe saitul propriu împreună cu viziunea sa despre creștinism. 
https://www.christian-history.org/sola-fide.html
Un alt dezavantaj al bisericii fără cult este fărâmițarea Bisericii lui Hristos într-un număr infinit de grupuri și grupulețe care la un moment dat se pot antagoniza deja existând semne evidente de adversitate din partea celor neafiliați față de cei din culte de orice fel. Asa ceva nu este deloc normal si nici crestinesc.
 Alt dezavantaj este că cei care nu sunt organizați în culte nu pot crește numeric comparativ cu cei care aparțin de un cult fie el și nondenominațional. Într-un stat în care există o religie majoritară dominantă precum cea ortodoxă este impotant să existe și o confesiune evanghelică puternică, altfel majoritatea va avea tendința de a anihila minoritatea. 
                                                     


 Ne putem imagina cum ar arăta satele și orașele lumii fără clădirile de biserici ? Adică creștini să existe dar să fie ascunși în casele lor . În timp ce păgânii ar avea moschei sau temple impunatoare  creștinii să stea oarecum ascunși  , nu ar fi deloc normal și benefic pentru crestinism ! Clădirile de biserici au fost întodeauna un simbol , o emblemă a localităților în care au fost construite.
În concluzie nici una din variante nu este perfectă , dar judecând rațional forma instituționalizată este mai viabilă, cu condiția să punem Scriptura pe prim plan și să ignorăm cât se poate doctrina cultului atunci când ea se abate de la Scriptură. 





luni, 6 mai 2024

Lumina sfântă de la Ierusalim - e revelație șocantă

O investigație minuțuoasă efectuata de o organizație creștină din SUA în legătura cu "Lumina Sfantă" de la Ierusalim a scos la iveală istoricul și secretele acestei presupuse minuni. 

Un arhimandrit care participă la ritualul de la Sf. Mormânt relatează cum el aprinde candela de la care mai târziu patriahul Iersualimului aprinde mănunchiul de lumânări care îl distribuie apoi credincișilor (ca fiind "lumină din cer").

 Filmul  este subtitrat în limba româna trebuie doar să intrați pe setări în partea de jos a imaginii și căutați în listă limba română . 





 

joi, 2 mai 2024

Paul Negruț - Lucrurile materiale ne distrug fără să ne dăm seama. (fragment)

O realitate tristă, mulți creștini neoprotestanți, dar nu numai cad pradă  tentațiilor materialiste și devin robi goanei după bani și îmbogățire,  consecințele unei astfel de alegeri sunt îndepărtarea de Dumnezeu și de valorile creștinismului apostolic.
Pastor Paul Negruț - Biserica Baptistă Emanual Oradea 




 

miercuri, 1 mai 2024

Mitul bisericilor independente

 Se inmulțesc bisericile independente nondenominaținale  , cauza apariției fiind cel putin în parte datorită ieșirii  sau excluderii din cult al mai multor pastori cunoscuți din diverse motive, exemple avem destule Vladimir Pustan, Cristian Barbosu, Florin Ianovici, Toni Berbece etc. 

Mai nou unele din aceste biserici au preluat inițiativa încercând să creieze retele de astfel  biserici prin evanghelizări în masă , atrâgându-i pe tineri cu muzică contemporană (pop, rock) și un mesaj carismatic .

                                                      


                  .                                  

                                                         

luni, 22 aprilie 2024

Sola Scriptura - Numai Scriptura dar nu toată Scriptura ci numai ce ne place nouă

 

 

Pe un grup de discuții  interconfesionale un ortodox de la Oastea Domnului a postat o lista destul de lungă de versete din Noul Testament în care erau enumerate condițiile pentru  obținerea mântuirii în opinia sa , erau incluse Matei 25 : 31-46 judecata finală dar și Epistola lui Iacov "Credința fără fapte este moartă". 

Neoprotestantii au evitat politicos să studieze atent sau să comenteze acea postare preferând să posteze citate din Martin Luther "Cine crede în Hristos va fi mântuit fiind justificat prin credință". 

Pretinsele discuții interconfesionale nu sunt în realitate decât o confruntare verbală sau altfel spus  un "dialog al surzilor" între neoprotestanți și ortodocși în care neoprotestanții iși afișează propriile doctrine religioase cele cu justificarea respectiv mântuirea numai prin credință iar ortodocșii dogma BOR cea conceputa de sinoadele ecumenice din perioada domniei Împaratul Constantin (325) si secolele care au urmat. 

Ortodocșii dogmatici își imaginează că dogma lor în întregime a picat direct din cer deși în realiate este rodul exclusiv al clerului Bisericii Ortodoxe încă de pe vremea când era una cu Biserica Catolică adică între 325 și 1054 . După separare dogma s-a mai clarificat și  particlularizat dar tot rezultat al deciziilor clerului (episcopilor) a rămas. .

Protestanții în schimb au rămas ancorați în teoriile lui Luther și Calvin cu Sola Scriptura - Numai Scriptura . Dar nu toată Scriptura ci acele pasaje pe care Luther le-a subliniat, celelalte râmânând pe dinafară pentru alții pentru care Sola Scriptura înseamnă Scriptura în totalitatea ei

 



luni, 15 aprilie 2024

Am fost 2 ore în Iad cu pocăiții - Am văzut locul unde merg curvarii

O marturie terifianta de la un barbat penticostal  (sau din alt cult unde pretind ca au vedenii) . Personajul afirma ca a avut un fel de vis sau vedenie pe care a considerato foarte reala in care a fost dus in iad. Marturia cam iese din tiparul obisnuit al marturiile despre lumea cealalta prin descrierea experientei care afirma ca a fost  extrem de traumatizanta. 
Ce este cel mai socant este faptul ca subiectul considera ca a ajuns in iad pentru curvie (aceasta fiind invinuirea care i s-a adus in iad)   desi el era casatorit si nu a avut fapte de curvie decat in gand s-a intamplat sa pofteasca o femeie. Daca avertismentul este real si nu este altceva la mijloc, atunci cu exceptia catorva sfinti , majoritatea barbatilor risca sa ajunga in iad chiar daca sunt pocaiti , pentru ca asta reiese din acest video, tot grupul din iad fiind format din pocaiti. Pe langa cei care au pacatuit cu gandul si au ajuns in iad acolo se aflau si pocaitii lumesti care iubeau lumea, astia iarasi depasesc 50% in biserici.
Si atunci cum ramane cu ce ne spun pastorii ca daca crezi esti mantuit garantat fiind justificat prin credinta...
Acum care spune adevarul si care este fals ?  
Presepun ca ortodocsii care urmareasc acest video jubileaza , de mult spuneau ei ca pocaitii se duc in iad. Si daca pocaitii merg in iad , nepocaitii unde ajung ? In rai ? In nici un caz .





 

joi, 11 aprilie 2024

CE TREBUIE SĂ FACEM CU PRIVIRE LA MAICA DOMNULUI?



Istoria creștinismului - De la cultul "zeiței mamă" la cultul Fecioarei Maria . In primele secole , nu a existat un cult al Mariei însă treptat acesta s-a format și chiar chiar a fost integrat in dogma Bisericii Catolice (din care faceau parte și Bisericile Răsaritene înainte de schisma din 1054) începând cu secolul IV la Conciliul de la Efes din anul 431 .

Mărturia unui fost preot ortodox


 

sâmbătă, 6 aprilie 2024

Teologia liberala în continuă ofensivă printre neoprotestanții din România

 



S-au înmulțit în ultima perioadă și în România canalele de știri pe youtube  neoprotestante "Vocea Creștinilor" și "Arise for Christ"  sunt  doua exemple concludente, acestea popularizează diverse personaje, de obicei pastori cu un trecut  să-i spunem așa "rebel" care au părăsit cultul în care s-au format iar acum promovează  o teologie "liberală" alături de stilul muzical "contemporan"  în biserici independente neafiliate vreunui cult. 

Unul dintre acești pastori prezenti intens în ultimul timp  în media neoprotestantă este Cristian Barbosu. Pentru cine nu-i cunoaște trecutul acesta a fost pastor într-o biserică baptistă din Arad. În anul 1991 a plecat la studii în SUA fiind sponsorizat inițial de Biserica Baptistă Logos din SUA  și susținut de pastorul Daniel Chiu care i-au plătit și primul an de studiu. La institutul Moody Biblie a intrat într-un cerc de teologi neo-liberali care ia schimbat total viziunea teologică conservatoare în care fusese educat în România. A urmat și  studiile master în teologie  la Dallas în care s-a aprofundat și mai mult în teologia liberală. În continuare a urmat studile doctorale pe aceiași linie teologică la Chicago devenind doctor în teologie (liberală) "neo-evanghelică" spune pastorul Daniel Chiu . După reîntoarcerea în România a intrat în conflict cu biserica in care era membru , a urmat ieșirea pastorului Barbosu din cultul baptist și ruperea bisericii Metanoia în două urmată de înființarea bisericii Harvest Metanoia de proveniență americană . 

                                                      


Mulți neoprotestanți au tendința să se închine până la pământ când întâlnesc un pastor cu studii și titluri precum o fac și ortodocșii cu preoții lor, dar nu cunosc și nici nu pare să fie interesați ce fel de teologie promovează acei pastori ei neavând capacitatea de a discerne între diversele forme de teologie, toate li se par bune...dar realitatea este alta.

Printre cei care încurajează ghiveciul multiconfesional care încearcă să amestece toate cultele împreună cu non-denominaționalii precum Harvest sau Profides sunt canalele youtube "Vocea Creștinilor" și "Arise for Christ" respectiv Ciprian Luca și Andrei Kovaci ambii cu vederi libertine (progresiste).

În continuare pentru rememorare un fragment dintr-un articol de pe un sait creștin american autor fiind pastorul Daniel Chiu din SUA despre Cristian Barbosu. Articolul întradevar nu este nou, dar mare lucru nu s-a schimbat de la prima apariție  până în prezent , visul lui Cristian Barbosu a rămas același de a ne băga pe gât teologia liberală americană cu "închinarea contemporană" cu tobe și chitări electrice, să ne americanizeze dând concomitent o lovitură mortală creștinismului românesc conservator numit de ei "legalist". 

Pentru cei care încă nu pricep ce este aceia teologie liberală pastorul Cristian Ionescu din SUA are o explicație simplă:

"Antiteza conceptuală și contrastul ideologic sunt foarte clare: liberalii ne numesc legaliști, iar noi îi numim… liberali! Pentru ei este o luptă de eliberare a firii pământești, în vreme ce noi luptăm pentru a menține măcar un dram de decență, reverență și bun simț." 

https://popaspentrusuflet.wordpress.com/2013/02/23/adevarul-despre-liberalism-vs-legalism/

 

Un crez libertin la “Harvest-Metanoia”?



Mătăniile metanoice – nici mintea înoită, nici inima tăiată împrejur

by Daniel Chiu

Dacă numele ar descrie fidel realitatea, am fi îndreptățiți să căutăm și să găsim în bisericile numite Metanoia o pocăință care să justifice folosirea acestui termen biblic în auto-desemnarea lor. Dar pretențiile sunt departe de realitate, precum este răsăritul de apus. În cea mai mare parte congregațiile Metanoia nu oferă o experiență înnoitoare legată de schimbarea minții, ci una apetizantă firii pământești care justifică trăirea în acord cu dispozițiile păcătoase ca libertate a harului și adoptarea sortimentului de distracții lumești ca o metodă potrivită de a aduce închinare lui Dumnezeu, prin care, chipurile, se ating și scopuri evanghelistice.

La baza acestei orientări eronate stă o teologie la fel de eronată precum și o ființare în fire care datorită mândriei inerente ce o caracterizează nu e capabilă să înțeleagă lucrurile minunate ale lui Dumnezeu de care vorbește cu emfază, cum sunt harul, libertatea Duhului, bucuria ecstatică a mântuirii, etc.

Argumentele invocate pentru justificarea experimentului de tip metanoia nu sunt nici teologice, nici raționale, ci țin de domeniul sofismelor. Astfel, pentru a da aparența unor fundamente biblice pentru noua orientare, se recurge la caricaturizarea poziției fundamentaliste cu care este în opoziție și apoi se trece la demolarea acelei caricaturi. În final metanoiștii sunt convinși că au demonstrat validitatea poziției lor, când în definitiv au dat jos o paiață. Iată câteva din înțelegerile defectuoase ale celor ce au optat pentru experimentul metanoia.

Harul înțeles ca libertinism

Mișcarea metanoia crede că aduce un serviciu lucrării evanghelice din România prin condamnarea așa zisului legalism ce, după „explicația” lor peremptorie, s-a întronat în bisericile evanghelice. Mai întâi trebuie să arătăm că metanoiștii nu înțeleg ce este legalismul. Legalismul nu este observarea de către credincioși a unor reguli, care pot fi logice sau mai puțin logice. Orice grupare religioasă își are reguli pe care le consideră importante pentru o propice funcționare. Legalismul nu are nimic de a face cu regulile de conviețuire ale comunităților religioase, ci are de-a face cu concepția că, pentru a ajunge mântuit nu este suficientă credința, ci trebuie să observi și anumite cerințe, fără de care nu există mântuire. De pildă, în secolul întâi creștin, legaliștii susțineau că nu poți fi mântuit, deși crezi în Domnul Isus, dacă nu te tai împrejur, și dacă nu observi legea lui Moise. Conciliul de la Ierusalim a respins această poziție a iudaizatorilor, arătând că toți oamenii sunt mântuiți prin credință, și pentru a nu afecta conținutul evangheliei au reiterat doctrina mântuirii prin credință, și numai prin credință. Dar, scrisoarea prin care se aducea la cunoștință bisericilor dintre neamuri această precizare, le formula și câteva reguli prin care se intenționa să se elimine posibilele dispute dintre creștinii evrei și cei proveniți dintre păgâni, și acele reguli cereau creștinilor să se ferească de sânge, de dobitoacele zugrumate, de lucrurile ce aveau legătură cu imoralitatea și idolatria. Au fost apostolii legaliști pentru că au formulat aceste reguli pentru credincioși? După înțelegerea metanoiștilor au fost, deoarece au subscris la anumite reguli! În realitate apostolii nu au fost legaliști, dimpotrivă, au propovăduit mântuirea prin credință, dar conștienți de necesitatea unor reguli prin care să elimine posibilele dispute dintre credincioși și prin care să îi asiste să ofere lumii o mărturie impecabilă, nu s-au sfiit să le formuleze. Aici se vede înțelepciunea credincioșilor din prima Biserică, ce călăuziți de Duhul Sfânt au stabilit regulile ce trebuiau să reglementeze trăirea credincioșilor în societate și în comunitatea răscumpăraților. Așa că metanoiștii ar face bine să înceteze cu etichetarea ca legaliști a celor care au anumite standarde și reguli de comportament care s-au dovedit eficiente în menținerea sănătății spirituale, cât și a mărturiei credincioșilor de-a lungul multor generații.

Mai degrabă să ia seama la ei înșiși, deoarece se încadrează foarte bine în rândurile celor ce se numesc libertiniști, care transformă harul lui Domnezeu în desfrânare. În concepția metanoiștilor, a pretinde ca femeile să se îmbrace în conformitate cu anumite cerințe și reguli, este legalism. Prin urmare în bisericile metanoiste femeile pot veni îmbrăcate indecent, că nimeni nu le mustră, din moment ce a impune reguli felului de îmbrăcare este legalism. Așa se face că „serviciile de închinare” sunt saturate de senzualitate. Acolo vin femei cu ținută ce incită la imoralitate, și de aceea, acolo vin unii bărbați cărora le scapără ochii din pricina poftelor. Am putea continua cu exemplele. De fapt, metanoiștii nu fac altceva decât să copieze felul de distracție a congregațiilor americane ce au adoptat muzica contemporană lascivă, care în final a dus la umplerea sanctuarelor cu desfrânați și pervertiți. Lupta metanoiștilor cu „legalismul” care există mai mult în închipuirea lor îi duce de fapt pe panta libertinismului. Ei nu știu că harul lui Dumnezeu ne învață să o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești și să trăim în veacul de acum cu cumpătare și evlavie.

O să exemplific ceea ce spun cu o exemplu sugestiv. Prin anul 2005, mi se pare, am vizitat în România o biserică dintr-un centru studențesc, unde se adoptase stilul de închinare numit contemporan. Păstorii eliminaseră ora de rugăciune a bisericii, pe motiv că nu este mobilizatore pentru tineri, eliminaseră imnele ce induc la reverență și atenție în închinare, punând în fața mulțimii niște șlagăre intonate de câțiva tineri cu o ținută ce repugna oamenilor ce mai țineau la bunul simț. De sub cămașa celui ce zdrângănea chitara, de exemplu, ieșea lenjeria de corp. Predica o fost un discurs ridicol, în care vorbitorul ținea să impresioneze pe ascultători cu informație scoasă din comentarii și articole de internet, discurs prezentat în stil power point. Mi s-a dat și mie cuvântul la terminarea serviciului și le-am spus celor prezenți că procedura lor nu este originală, ci doar o copie a „închinării” ce se practică deja de câteva decenii în Apus. I-am întrebat dacă sunt dispuși să suporte nota de plată care vine curând ca urmare a acestor „reforme,” notă care se va plăti în monedă grea: imoralitate, divorț, sinucideri, etc. la fel ca în bisericile „deschizătoare de drumuri” din Apus. Nu o să uit rugăciunea obraznică a unui tânăr care, la încheiere, mi-a dat riposta, spunându-I lui Dumnezeu și informându-mă și pe mine că există mai multe stiluri de închinare perfect egale, și că Dumnezeu ar face bine să deschidă ochii celor orbi, care nu pot accepta și vedea pozitiv modul alternativ de închinare adoptat de biserica lor!

Au trecut probabil doi ani de la profeția ce am făcut-o și unul din păstorii bisericii, cel care se ocupa de educația familiilor tinere, a fost depistat că trăia în imoralitate. Ca urmare a dezvăluirii nelegiuirilor în care trăia, nu s-a mai sfiit de lume, ci a divorțat repede de soția lui lăsând-o să se ocupe ea de creșterea copiilor săi, iar el a „fugit cu artista!” Câtă perversiune! În fruntea acelei congregații a stat un stricat care se erija în învățătorul familiilor tinere! Nu știu câți au făcut conecția dintre abandonarea felului tradițional de închinare și apariția imoralității în Biserică! De fapt se recolta ceea ce se semănase de câtăva vreme, în biserica ce se „eliberase” de legalism! Ulterior mi-au parvenit știri din România despre tineri care fac nunta cu dans și băuturi alcoolice cu buna știință și cu participarea și binecuvântarea păstorilor (dacă nu mă înșel, și Harvest Metanoia din Arad a avut așa ceva), despre imoralitatea care se practică în taberele de tineri, despre revolta față de părinți a adolescenților ce sunt atrași în mrejele libertinismului prin închinarea de tip metanoia, despre tineri creștini ce au căzut pradă depresiei ajungând la sinucidere, etc., etc. Și acesta nu este decât începutul.

Stilul de închinare prin distracție înțeles ca un mod alternativ de închinare

Metanoiștii sunt ferm convinși că modalitatea lor de închinare prin muzică contemporană (în esență rock) și prin echipele de „fraudă și întinare” (ca să folosesc formula perifană a fratelui Marius Cruceru) este un mod de închinare la fel de valid ca și cel tradițional, crezând că toată problema se reduce la preferințe. Le amintim celor ce refuză să își încingă coapsele minții, că același tip de argumentare este invocat și folosit și de homosexuali (la întrebarea: ce legătură este între metanoiști și homosexuali?, răspunsul este că folosesc același mod de argumentare viciat pentru a-și justifica abaterile de la Cuvântul lui Dumnezeu). Felul lor de viață, se pretinde în privința homosexualilor, este o alternativă la cel tradițional, și are tot atâta legitimitate cât și acesta din urmă. Nu ne-ar surprinde dacă am afla că bisericile de tip metanoia acceptă homosexualii ca membri, sub pretenția că aceștia se deosebesc de ceilalți oameni doar printr-o orientare sexuală diferită de a majorității. La urma urmei, fratele Bărbosu are admirație pentru Bill Hybels, a cărui adunătură, ce se declară biserică, a decis de curând să accepte și pe homosexuali printre membri, ca să nu mai vorbim despre un alt păstor admirat de fratele Bărbosu, Rick Warren, care nu mai crede că Isus este singura cale, și refuză să mai numească sodomia păcat!

Metanoiștii nu cunosc nimic din istoria artelor în general, și a muzicii în particular, ca să poată purta un dialog pertinent cu privire la muzica potrivită pentru închinare. Tot ce știu este că uneori în dezvoltarea istorică inovațiile artistice (inclusiv în domeniul muzicii) au fost privite cu suspiciune și neacceptate de unii critici, deși ulterior acele inovații au ajuns să fie acceptate și apreciate. Metanoiștii consideră că muzica lor de închinare este tot atât de valoroasă ca a lui Bach, care a fost și el contestat de unii contemporani. Și din moment ce marele Bach a fost contestat, nu este de mirare că și muzica metanoistă e contestată!

Să îi învățăm să gîndească puțin? Este absolut necesar, dar nu suntem siguri că vor să se lase învățați! După logica lor, faptul că Bach a avut detractori ai muzicii sale, și aceia au fost evident greșiți, le oferă dreptul să concluzioneze în mod paralel, că detractorii muzicii folosite de metanoiști sunt greșiți. Acum, să aplicăm logica lor la cealaltă problematică ce este foarte controversată în vremea noastră, și anume a homosexualității. Se știe faptul că în secolul XIX, când practica sclaviei era în floare, au existat predicatori și politicieni care au condamnat vehement pe aboliționiști, dar ulterior s-a dovedit că critica lor a fost greșită! Biblia și istoria au dat dreptate aboliționiștilor, și nu detractorilor acestora. Pervertiții folosesc tocmai acest argument pentru a pretinde că acei detractori contemporani ai homosexualilor sunt la fel de greșiți ca și cei care în trecut susțineau sclavia și luptau împotriva aboliționiștilor. Oare gânditorii metanoiști consideră validă inferența sodomiților? Și dacă această paralelă este total deplasată, de ce ar crede că paralela pe care ei o fac între muzica lui Bach și cea promovată de ei ar fi mai concludentă?

A compara emanciparea din sclavie cu „emanciparea” homosexualilor, și a găsi justificare pentru aceasta din urmă este o aberație. La fel, a compara muzica bisericească a lui Bach cu muzica păcătoasă și degenerată a metanoiștilor și a încerca să oferi legitimitate acesteia din urmă, este o aberație la fel de mare. Muzica rock este încărcată de senzualitate, rebeliune, ireverență, etc., și este folosită în cultura ce promovează imoralitatea, drogurile, revolta față de autoritate, cultura morții prin ucidere și sinucidere, etc. Nu poți justifica și nu poți folosi acest gen de muzică în închinarea adusă Dumnezeului sfânt care condamnă imoralitatea, rebeliunea, impietatea, drogurile, etc., decât dacă ești metanoist!

Eliberarea de „legalism” include și eliberarea de integritate

Am fost șocat să constat că fratele Cristian Bărbosu în loc să ducă un dialog civilizat cu cei care i-au criticat teologia și orientarea, a trecut la atacarea caracterului acestora. Nu îmi face plăcere să spun unele lucruri, dar zicala „doctore, vindecă-te pe tine însuți!” i se potrivește în această circumstanță fratelui Bărbosu. Ar fi bine ca să se abțină de la condamnarea altora pe motiv că au probleme de caracter, din moment ce el a dovedit de-a lungul anilor o lipsă pregnantă de integritate. Știu că mi se va cere să aduc dovezi, de aceea ofer câteva, dar mă rețin de la altele mai incriminatorii.

În timpul când a fost student la Moody fratele Cristian Bărbosu a publicat în limba engleză o mărturie despre felul în care a ajuns student în America (From the Customs of Romania to Moody Bible Institute), mărturie ce urma să fie folosită de Institutul Moody pentru strângerea de fonduri. Ei bine, după spusele fratelui Bărbosu, când a sosit în Chicago, nu l-a așteptat nimeni și nu a fost ajutat de nimeni decât de cei de la Institut. Mai mult, a aflat că și cheltielile sale de școlarizare au fost achitate de Institutul Moody! Fratele Bărbăsu a știut foarte bine că Biserica Logos a acționat pentru primirea vizei și venirea lui în SUA, a știut că cheltuielile sale pentru primul an au fost achitate integral de Biserica Logos, și a știut bine că a fost așteptat la aeroport de păstorul Bisericii Logos, etc., etc. Cum a putut da o asemenea declarație în care să nege ajutorul care i s-a oferit de Biserica Logos? Nu pot să îmi explic, decât prin faptul că pentru el o declarație neadevărată nu este problematică din moment ce slujește un scop nobil, cum este acela de a strânge fonduri pentru Institutul în care studia.

În urmă cu câțiva ani a predicat despre legalismul celorlalți predicatori baptiști din România, și printre altele a menționat că predicatorii români consideră consumul de alcool un păcat, în opoziție cu cei din Franța, care te servesc cu vin la masă. Concluzia fratelui Bărbosu? Predicatorii români, tributari unei culturi înapoiate, sunt legaliști când proclamă consumul de alcool un păcat, pe când cei din Franța s-au eliberat de această manifestare legalistă, datorită culturii lor superioare. Prezent la acea întrunire a fost fratele păstor Tony Mic din Arad, care la terminarea ședinței metanoiste l-a confruntat cu cele spuse și i-a arătat inconsecvența. „Aplicând raționamentul precedent – i-a arătat fratele Tony – poți concluziona că homosexualitatea nu este păcat, deși unii păstori „legaliști” din România încă mai stau pe această poziție tributară culturii lor.”

Conform argumentului fratelui Bărbosu, este suficient să știm că „păstorii” din Franța nu mai consideră sodomia o urâciune și astfel putem să ne mai eliberăm de încă o formă de legalism. De asemenea, fratele Mic l-a întrebat dacă obiectivul său este să facă Bisericile Baptiste din România tot atât de spirituale ca și cele din Franța. În acest caz pledoaria lui Cristian Bărbosu pentru libertatea folosirii alcoolului este de înțeles. De neînțeles este însă pretenția lui recentă că el condamnă folosirea alcoolului și disciplinează pe cei care nu practică abstinența. E necesar să ne amintim din nou că integritatea nu este un cuvânt metanoist.

Cu mai mulți ani în urmă am lucrat împreună cu fratele Nicu Avram (membru în Biserica Maranata pe care fratele Bărbosu tocmai o rupsese), la construirea unui locaș de închinare pentru credincioșii din comuna Plosca, Oltenia. Acolo avea loc o trezire spirituală prin lucrarea făcută de fratele Avram. Aflând de această trezire din comuna Plosca, păstorul bisericii Metanoia a găsit că ar fi bine să acționeze pentru a trece lucrarea de la Plosca în palmaresul său. A încercat prin promisiuni „irezistibile” să îl atragă pe fratele Avram să devină membru la Metanoia, dar fără rezultat; i-a trimis acolo grupuri de tineri de la Metanoia și un lucrător care să „împartă” sarcinile cu fratele Avram; s-a propus susținerea cu fonduri a construcției de către Metanoia și renunțarea la ajutorul financiar venit prin Biserica Maranata, ca în final meritul lucrării de la Plosca să revină Bisericii Metanoia; s-a trecut la amenințarea că în cazul în care fratele Avram nu acceptă condițiile puse de Metanoia, echipa aceasteia va construi în comuna alăturată un alt locaș de închinare și va atrage pe toți membrii din Plosca acolo, etc., etc. Lucrătorul pe care Metanoia l-a strecurat pe lângă fratele Avram fusese disciplinat de Biserica Maranata cu ani în urmă, drept urmare păstorii Bisericii Maranata au avut o întâlnire cu acel lucrător și i-au propus să își rezolve problema disciplinei cu Biserica Maranata și apoi să lucreze fără probleme împreună cu fratele Avram. Deși inițial acel frate a acceptat propunerea păstorilor de la Maranata, ulterior a refuzat să își rezolve problema disciplinei. În ciuda acestui fapt, păstorul Cristian Bărbosu l-a susținut și l-a mandatat să lucreze în Plosca, ceea ce dovedește că în Biserica Metanoia nu există integritate în privința verificării lucrătorilor și nici considerație pentru disciplina altor biserici. (În paranteză spun, că în Biserica Logos nu sunt primiți ca membri cei disciplinați în alte biserici, decât dacă își rezolvă problemele în biserica unde au fost disciplinați). Curând fratele Avram a aflat că acel lucrător metanoist ducea o acțiune de subminare a lucrării sale în Plosca și urma să sustragă Biserica Baptistă din Plosca de sub autoritatea Bisericii Maranata pentru a o duce în staulul bisericii  Harvest Metanoia. Iată metodele de lucru „creștinești” la care se pretează biserica novatoare Harvest Metanoia.

Nu vreau să mai continui cu înșirarea problemelor de integritate ce îl caracterizează pe Cristian Bărbosu. Mai adaug faptul că l-am confruntat personal imputându-i anumite practici care sunt de condamnat și care incită la imoralitate pe membrii congregației pe care ar trebui să o supravegheze și să o călăuzească în sfințenie, dar pe care el o antrenează în distracție păcătoasă. Printre altele, fratele Cristian Bărbosu este foarte creativ când alege activități recreative pentru tinerii și familiile bisericii sale. Astfel, într-o vreme, tinerilor li s-a creat un cadru propice de „închinare” pentru întâlnirea lor de peste săptămână. S-au schimbat decorurile spațiului destinat activității celor tineri și li s-a promis surpriză peste surpriză. Ajunși la biserică tinerii au constatat că acolo îi așteaptă saloane care le oferă asistență și destindere specifică, după nevoile fiecăruia. Și ce de nevoi au fost prevăzute de organizatorii întâlnirii! Participanții puteau să își manifeste preferința pentru un salon oarecare, sau puteau să treacă de la un salon la altul experimentând astfel mai multe „slujiri” oferite de tinerii mai vechi în credință (unii erau cocliți de-a binelea de atâta vechime!). În ce consta slujirea? Printre altele, într-un salon li se oferea manichiură fetelor, în altul li se oferea coafură nouă, și totodată schimbarea mentalității cu privire la podoaba capilară care devenea o expresie a identității lor noi și a libertății în Christos, în altul fetele ofereau un masaj băieților ce veniseră obosiți la întrunire, și in alt salon băieții ofereau masaj fetelor stresate de greul vieții. Câtă creativitate în organizarea activităților pentru tineret! Și ce bucurie să te oferi să slujești, sau să accepți slujirea ce ți se oferea! Să mai spună cineva că Biserica Metanoia nu este deschizătoare de drumuri, sau că închinarea este o activitate plictisitoare la  Harvest Metanoia! Este de înțeles de ce tinerii refuză să rămână în bisericile moarte, lipsite de creativitate, legaliste, și migrează masiv spre Metanoia unde pot să guste din plin viața piperată a acesteia!

Dar nu numai tinerii necăsătoriți au parte de surprize la Metanoia! Familiștii sunt și ei convocați la ședințe de destindere. Bunăoară, bărbații sunt legați la ochi și sunt împinși între femeile care stau mute (bucuriile mari nu au cuvinte!) și nemișcate, să fie pipăite până fiecare bărbat ghicește pe orbecăite care îi este consoarta! Apoi lucrurile se schimbă, femeile sunt legate la ochi și lăsate libere să circule printre bărbați și să îi pipăie până când fiecare nevastă ghicește conturul fizic al bărbatului ce încă îi aparține! Acestea nu sunt rumori malițioase, ci lucruri care s-au petrecut la Metanoia și cu care l-am confruntat pe fratele Cristian Bărbosu și pe care nu le-a negat, deși nu i-a convenit că le-am dat în vileag atunci când am făcut o prezentare în Statele Unite a situației bisericilor din România.

O teologie umanistă în care efortul omului este definitoriu pentru mântuire și menținere în mântuire

Cu ani în urmă, când fratele Cristian Bărbosu a intrat în contact cu biserici americane, el a adoptat pe lângă modul de închinare senzual și teologia degenerată a acelor biserici. Ca fapt divers, am vizitat cu membri din Congregația Logos biserica ce îl sponsoriza pe fratele Cristian la studii post-universitare. Acolo, în timpul predicii am arătat că noi, credincioșii baptiști români datorăm mult celor din America, deoarece credința baptistă a ajuns în multe părți din România prin românii care venind din motive economice în America la începutul secolului XX, prin providența divină au primit credința, și apoi, prețuind-o așa cum au primit-o, au dus-o cu ei în România la întoarcere. Cu o precizare: noi, românii, am păstrat credința așa cum ne-au oferit-o credincioșii din America în urmă cu 100 de ani, spre deosebire de congregațiile americane care au pierdut câteva lucruri esențiale din cele pe care ni le-au oferit. Apoi, am arătat că este rândul nostru să dăm înapoi bisericilor americane acele lucruri pe care ei ni le-au oferit cu 100 de ani în urmă, dar pe care pe parcurs le-au pierdut. Care sunt acele lucruri? Am menționat că în bisericile americane s-a pierdut rugăciunea. Nu mai există o oră de rugăciune cu toată congregația, deși noi românii am deprins practica orei de rugăciune de la ei. Un alt lucru pierdut în bisericile americane este deosebirea care a existat între credincioși și cei din lume. Acea deosebire a fost foarte evidentă în toate domeniile, pornind de la etică și ajungând la modul de destindere și îmbrăcare. În sfârșit, un alt lucru ce s-a pierdut este reverența pentru Casa Domnului, locaș unde toți știm că trebuie să I se aducă închinare lui Dumnezeu. Sanctuarul închinării a devenit însă un loc de distracție în bisericile americane, deoarece distracția s-a substituit închinării. Participanților li se spune că se închină, atunci când de fapt se distrează.

Mesajul meu cu îndemnul să ne întoarcem la izvor a fost receptat cu atenție și deschidere de bisericile fundamentaliste pe care le-am vizitat în America de-a lungul anilor, dar a fost primit cu multă mânie de biserica ce îl sponsoriza pe Cristian Bărbosu. În loc să accepte darul pe care noi voiam să îl oferim, păstorul bisericii și membrii săi ne-au tratat cu ostilitate deschisă. Nu am înțeles prea bine motivul, dar ulterior am înțeles că teologia acelei biserici era de esență umanistă, accentul fiind deplasat de la suveranitatea divină la meritul omului, poziție pe care am sesizat-o, din păcate și în cazul lui Cristian Bărbosu. Astfel, gloria ce i se cuvine lui Dumnezeu în mântuire este oferită omului, care se mântuiește și se menține în mântuire. De asemenea, nu rugăciunea adresată unui Dumnezeu suveran face lucrurile, ci activitatea și iscusința omului. Într-o biserică cu o astfel de concepție teologică nu există loc pentru rugăciune, nu există rațiune pentru sfințenie și separarea de lume, nici pentru păstrarea reverenței în închinare. Când în locul glorificării lui Dumnezeu este căutată slăvirea omului, acolo implicit închinarea cu reverență este înlocuită cu distracția. Ca urmare a contactului prelungit cu biserici americane neo-evanghelice, Cristian Bărbosu a adoptat o teologie care slăvește pe om, desemnându-l pe acesta ca factor responsabil pentru mântuire și pentru menținerea în mântuire, în dauna teologiei care slăvește pe Dumnezeu ca autor integral al mântuirii.

Sursa : https://armoniamagazineusa.com/2015/10/26/un-crez-libertin-la-harvest-metanoia/

.