Iustin Martirul în anul 150 a avut o descriere succintă a serviciului religios din biserica primară în cartea sa „Apologetica-Închinarea in Biserica Primară ”
„Cei bogați dintre noi poartă de grijă săracilor; trăim o viața de strînsă părtașie si pentru tot ceea ce avem binecuvantăm pe Făcătorul nostru prin Isus Christos, Fiul Său si prin Duhul Sfant. În ziua care se cheamă “Duminica”, ne adunăm împreuna intr-un loc anumit înainte de răsaritul soarelui si citim cat ne îngăduie timpul din “memoriile apostolilor” și din scrierile profeților. Apoi, cînd se oprește cel ce citește, presbiterul ține o cuvîntare în care ne îndeamnă să trăim conform cu lucrurile frumoase pe care le-am auzit. Ne ridicăm apoi toți la rugăciune și cum am mai spus, cand sfîrsim rugăciunile, sunt aduse pîinea, vinul ai apa. Cel ce prezidează, dupa priceperea sa, se roagă atunci si multumește lui Dumnezeu, iar restul celor adunati spun: Amin . Se imparte apoi fiecaruia din cei prezenti, iar celor care n-au venit li se trimite prin diaconi acasa. Cei care au avere si vor s-o faca, daruiesc apoi cat vor si colecta care se aduna este data celui ce prezideaza si el se ingrijeste apoi ca din ea sa fie ajutati cei orfani, vaduvele, cei care, prin boala sau alte imprejurari au ajuns in lipsuri, cei care se afla in inchisori, cei care se afla in calatorie si ne viziteaza; intr-un cuvant toti aceia care au nevoie. Noi cinstim ziua de Duminica pentru ca este cea dintai zi, in care Dumnezeu, schimband intunerecul si materia dintru inceput, a facut lumea, si, tot in aceasta zi, Domnul Isus, Mantuitorul nostru a inviat dintre cei morti.”
sursa : https://crestinismro.wordpress.com/istoria-crestinismului/
Din descrierea succinta realizata de Iustin in anul 150 care coincide cu cea din Noul Testament, reiese ca biserica in primele doua secole cel putin, care este imaginea adevaratei Biserici a lui Hristos se aseamana in multe privinte cu bisericile neoprotestante de astazi si foarte putin (sau deloc) cu cea ortodoxa de azi. Biserica era slujita de presbiter nu te preot, se rugau toti credinciosii din adunare , nu existau liturghii, pupat icoane sau moaste. Faptul ca se rugau toti ne duce cu gandul la biserica penticostala de azi dar astfel de rugaciuni se mai fac si in unele biserici baptiste. Pe de alta parte nu se vorbeste nimic de staruinta pentru obtinerea botezului cu Duhul Sfant si vorbirea in limbi necunoscute.
Un element important in Biserica Primara era intrajutorarea, pentru crestinii aflati in dificultate, la neoprotestanti intr-o oarecare masura se mai practica la penticostali mai ales , la baptisti sporadic pe ici pe colo sau deloc, la ortodocsi la fel pe ici pe colo.
Crestinii din Biserica Primara se adunau dumineca si nu sambata pentru programul de biserica, credeau in existenta iadului si nemurirea sufletului deci sigur nu erau adventisti.
De fapt asa cum reiese din lectura Noului Testament nici una din bisericile de astazi nu a existat in primul secol.
...
